OPTi AD1846JP
Placa de sunet OPTi AD1846JP pe portul ISA de 16 biți este un produs cu ieșire stereo din gama ieftină (low-end) al companiei OPTi, până de curând complet necunoscute pentru mine.
Caracteristici tehnice:
- OPT i
- ANALOG DEVICES AD1846JP
- 16-Bit ISA
- MJ-003R03
- EN 50 082-1 (1992)
- IEC 1000-4-2 (1992) / IEC 801-2 (1984)
- IEC 801-3 (1984)
- IEC 1000-4-4 (1992) / IEC 801-4 (1988)
- EN55022
- S/N 511 43003
- TRONTEC 201
- 94V-0 9546
- *UMo2o7Bk*Soundkarte 16-Bit
- MADE IN CHINA
Așa arată placa de sunet OPTi AD1846JP din față:
Și așa arată placa de sunet OPTi AD1846JP pe verso:
Ca și ciudățenie, această placă este destul de bine echipată, printre altele având mai mulți conectori de 40 de pini, marcați cu Panasoic, Mitsumi și un conector marcat ca fiind IDE, respectiv și un conector de 34 de pini marcat ca și Sony. Asta pe lângă intrările de Digital Audio marcate la fel, ceea ce mă face să cred că era o placă de sunet avansată pentru vremea ei.
În cazul în care ajută, reproduc circuitele, jumperii și conectorii de pe placă. Astfel, avem:
- ANALOGIC DEVICES
- AD1846JP – Este un microcontroller dedicat plăcilor de sunet. I-am găsit cartea tehnică și spune așa: AD1846JP este alternativa mai ieftină a lui AD1848 și este un ieftin port de sunet pe 16 biți, stereo (Low Cost Parallel-Port 16-Bit SoundPort Stereo Codec).
- SoundPort ®
- 9537
- A49171
- OPTi
- 82C929A – Este microcontrollerul principal al plăcii de sunet. I-am găsit și lui cartea tehnică, din care țin să reproduc câteva fragmente, informații utile în conjuncție cu modul de funcționare a plăcilor de sunet:
- Controller de sunet integrat, compatibil cu:
- SoundBlaster
- AdLib
- Microsoft Windows Sound System
- Port UART integrat cu listă FIFO de 8 bytes și interfață MPU-401 pentru suport MIDI.
- Timer pentru portul de joystick (gameport).
- Interfață de CD-ROM pentru:
- IDE
- Sony
- Mitsumi
- Panasonic
- Interfețe programabile la nivel de IRQ (Interrupt Request, adică o cerere de întrerupere la nivel hardware, poate vreodată voi vorbi despre multitasking), adresă I/O, adică locația unde se trimit și recepționează date, DRQ.
- Acest circuit funcționează în conjuncție cu sintetizatorul FM Yamaha OPL3 ți un codec hardware, de tip Crystal Semiconductor 4231 sau Analog Devices 1846 (cipul de mai sus).
- Controller de sunet integrat, compatibil cu:
- Taiwan
- 9523NE
- 82C929A – Este microcontrollerul principal al plăcii de sunet. I-am găsit și lui cartea tehnică, din care țin să reproduc câteva fragmente, informații utile în conjuncție cu modul de funcționare a plăcilor de sunet:
- DXP44Q – Nu i-am găsit cartea tehnică, dar am motive să cred că acestea sunt cipuri de convertoare analog – digital pe 12 biți și cu zgomot redus.
- 9537
- HD74LS245P – dispozitiv de acces la magistrală, cu trei stări (Octal Bus Transceivers (with three-state outputs), conform cărții tehnice.
- SD36
- GL386 – amplificator alimentat de tensiune mică, având un factor de amplificare între 20 și 200 și având 10 tranzistori, conform cărții tehnice, folosit la blocul de preamplificare.
- 039
- 5H4
- HA17324 – Circuite cu patru amplificatoare operaționale, conform cărții tehnice folosite pentru o semnificativă amplificare audio.
- S.K.C
- 16.9344 MHz – Cristal de cuarț cu frecvența specificată.
- S.K.C
- 24.576 MHz – Cristal de cuarț cu frecvența specificată.
- J6 PANASONIC DIGITAL AUDIO (4 pini) + J7
- J8 MITSUMI DIGITAL AUDIO
- J9 SONY DIGITAL AUDIO
- Line In
- Mic
- Vol
- Speaker
- MIDI/ Gameport
- JP1
- 26 pin (?)
- J1 PANASONIC 40 pin – Conector pentru CD-ROM Panasonic
- J3 MITSUMI 40 pin – Conector pentru CD-ROM Mitsumi
- J2 IDE INTERFACE 40 pin – Conector pentru CD-ROM IDE
- J4 SONY 34 pin
- JP3 (gol)
- A 103J
Pe stoc: 1






Și, deci, să înțeleg că puteai să conectezi 3 unități optice la janghina asta și știa să le folosească pe toate simultan și să mai și cânte ceva? 😀
Apăi nu cred. Că, no, ISA nu e chiar rapid. Și, oricum, cine avea bani de trei? Nu, sigur puteai pune doar una, însă orice model.
Puteai lega o singura unitate optica pe canalul IDE (care automat devenea IDE 2, primul fiind pe placa de baza) mapat la adresa de memorie pentru IDE 2, sau o unitate optica cu interfata specifica Panasonic, Mitsumi, Sony.
Imi amintesc timpurile alea ca ieri! Ma bucur ca mai sunt parionati de tehnica de calcul „vintage”.
Alex