O poveste cu niște oase
Eram la o carmangerie foarte, foarte bună și cu produse naturale, proaspete și ieftine dintr-un foarte provincial mono-industrial, deci sărac, oraș din bogatul Ardeal.
Eram la o carmangerie foarte, foarte bună și cu produse naturale, proaspete și ieftine dintr-un foarte provincial mono-industrial, deci sărac, oraș din bogatul Ardeal.
Înainte de Revelion am ajuns și până în Parâng, în zona numită Rusu de la poalele masivului, în apropiere de Petroșani…
Fiindcă mi-am amintit de Revelion, am o curiozitate. Unii oameni s-au petrecut în noaptea respectivă la ceva restaurant din Petroșani, Paradis, Palace, Palas, ceva de genul…
Pe lângă o anume gândire ordonată a oamenilor, cu ocazia sărbătorilor am mai observat un alt fenomen interesant, și anume că oamenii au început o reîntoarcere la valorile tradiționale.
Nu peste tot, nu dintr-o dată, dar se schimbă. Să vă dau un exemplu șocant: în timp ce în alte părți era omor la cumpărături, în data de 24 Decembrie 2011, Piața Obor (Centrală) din Hunedoara era pustie.
Câteodată am episoade de profundă inspirație cu muza mea, așa că îmi las la îndemână un caiet și un pix, urmând ca, ajuns la intersecția dintre vis și veghe, să văd ce-mi coace mintea, pentru ca mai apoi să așez pe hârtie cele frumoase…
Fără mișto, cred că văd karma. Sigur, asta sună interesant din partea unuia care aude liliecii, dar e pe bune, vă jur.
Nu e de râs. Ce se întâmplă acum în Ungaria ar trebui să fie un semnal de alarmă cu privire la ce va face PSD-ul când va veni la guvernare, lucru care mă îngrijorează nespus.
Ieri mi-a venit netbook-ul Asus EEE PC Automobili Lamborghini VX6 câștigat la tragerea la sorți de la SuperBlog. Da, nu numai că am câștigat la proba de talent, dar am câștigat și la proba de noroc. Spuneți-i baftă, talent, karma, cum vreți voi, cert este că am plecat de acolo
© 2007 - 2012 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design