De multe zile plouă-n paradis

C-un şir amar de patimi şi dureri,

Un şir ce-nchide vechile plăceri,

Şi bucurii, şi zâmbet de copil,

Ce-n noaptea magică şi-a pierdut

Şi ultimul refugiu-al inocenţei.

De zile multe nu am mai zâmbit

La ploaia rece ce-mi cădea pe faţă,

E aspru frig acum în jurul meu,

Şi oriunde mă uit e numai ceaţă.

Îngerul cu spadă a căzut

Şi aripile nu i-au mai bătut

În cerul fără aer, fără nori,

În cerul fără patimi şi dureri.

De zile multe plouă-n paradis

Şi-mi este prea greu, Doamne, să zâmbesc,

Tu ai plecat, m-ai părăsit,

Iubirea mea mi-ai răstignit

În cerul fără nori.

IP