Cotoarbe
Zilele trecute am văzut două cotoarbe destul de bunoace care mâncau semințe și dizgrațios aruncau semințele pe jos, de-mi era mie jenă.
Zilele trecute am văzut două cotoarbe destul de bunoace care mâncau semințe și dizgrațios aruncau semințele pe jos, de-mi era mie jenă.
Văzând că vreau să beau și al doilea ness dublu cu lapte, ca de obicei, cocodiluța mea mi-a zis una faină de tot:
El e carismatic și tras ca prin inel, tuns scurt și îngrijit. Ea e frumoasă, șatenă cu ochii de un azuriu incredibil.
Lângă Petroșani sunt o serie de orașe mai mici: Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani, iar prin umblăturile mele prin lume am observat că multă lume, în special fete, se prezintă ca fiind din Petroșani, deși este cel mult dintr-unul dintre orașele învecinate.
Venim de la cumpărături. Fiindcă era caldă, am pus berea fără alcool în frigider. Peste două minute, crocodiluța mea a scos berea din congelator, ca acolo să stea înghețata și să nu se topească.
Sau nu, dacă e să ne luăm după cele câteva milenii de umanitate pentru că m-am gândit un pic, în urma unui articol pe care nu rețin unde l-am citit de dimineață și am pierdut linkul.
Că e plin netul de p0rn se știe. Că 99% dintre utilizatorii de internet mai alunecă, uneori, pe câte o pantă mai păcătoasă, uitându-se la secvențe p0rn0, iarăși se știe.
Zilele trecute erau -20oC și multe fete, studente după vârstă, purtau fustițe scurte cu egări sau ciorapi groși pe dedesubt. Poate mă înșel, dar nu cred că ciorapii ăia țin de cald. Mă rog, aici vine și curiozitatea mea:
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design