Aseară mă găseam cu treabă prin oraș, în timp ce nori amenințători de un plumburiu tulburător veneau spre urbe. Și în timp ce toată lumea se panica pe motiv că vine ploaia cea mare, al Dumneavoastră povestitor se plimba relaxat, mergând în treburile-i importante.
Astăzi, cinci Octombrie, am văzut asta:
Dis de dimineață, în Valea Jiului și în împrejurimi, mergând spre nord, printre dealuri, spre Pasul Merișor și, mai apoi, spre Țara Hațegului, vremea era umedă și se lăsase ceața, ceea ce pentru mine este un mister, întrucât dacă nu a mai plouat și pârâiele sunt aproap
Venind înspre Cluj din concediu, la un moment dat nu mică mi-a fost mirarea să observ un fenomen atmosferic interesant, cu un nor care se ridica la înălțime din cauza unui mic deal.
Nu știu ce-i cu răcorica asta de afară, dar nu mă pot trezi dimineața din cauza ei, pe cuvânt de nu. Mai ales când plăpumioara este călduță ca un trup de femeie iubitoare!
Nu, vremea nu s-a dus naibii de suflet. Nu, un ciclon cu valuri de 6.6 metri nu este neobișnuit. Și nici faptul că un ciclon de foarte mari dimensiuni, cam cât Europa, așa, lovește Australia.
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design
