Dis de dimineață, în Valea Jiului și în împrejurimi, mergând spre nord, printre dealuri, spre Pasul Merișor și, mai apoi, spre Țara Hațegului, vremea era umedă și se lăsase ceața, ceea ce pentru mine este un mister, întrucât dacă nu a mai plouat și pârâiele sunt aproape secate, înseamnă că nu prea are de unde să fie atâta umiditate în aer.

Deci n-a plouat, nu avem vreo mare prin apropiere, nu avem nici nori pe cer, dar avem ceață. E ca și cu faza cu usturoiul și gura, doar că pe bune. Așa ca da, pentru mine este un mister ce se întâmplă, pentru că numai apele rahitice din zonă n-au cum să acopere atâtea sute de kilometri pătrați cu o ceață deasă.

Păi nu e ca și cum în savană s-ar lăsa ceața?