Julian Pârvu a fost legionar!
S-au terminat cumva problemele lumești de la Baia Sprie și n-au rămas de rezolvat decât cele spirituale, și nu știu eu?
Inițial am lăsau un comentariu la articol, dar am văzut că nu mi s-a aprobat, așa că îmi spun oful aici, la mine-n templu.
Domnule primar al orașului Mittelstadt,
Sper să nu vă ajungă și pe Dvs. blestemul precedenței – primarul de dinainte, după cum știți, a fost găsit în beci, spânzurat – și sper că aveți înțelepciunea de a accepta următorul adevăr istoric: nu toți cei întemnițați de comuniști au fost sfinți. Da, majoritatea au fost oameni decenți, oameni care au făcut ceva bun pentru țara pe care au iubit-o.
Dar unii dintre încarcerații regimului bolșevic-comunist au fost niște lepre, cum este și cazul legionarului (fascist) Justin Pârvu, în – probabil – singurul gest decent în toată obscenitatea grozăviilor ce s-au petrecut în cele două decade de conducere bolșevică de la Moscova.
Domnule Dorin Vasile Pașca,
Vizavi de oricare român sau martir al acelor vremuri, putem spune că destinul său s-a împletit cu cel al țării. Firește, doar locuia aici. Asta nu-i arogă niciun fel de calități speciale sau specifice, și nici nu-l sanctifică în vreun fel.
De asemenea, domnule Pașca, faceți niște grave erori sau niște grozave exagerări, atunci când afirmați că „Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. „.
Din contră, Iustin Pârvu s-a dedicat ideologiei național-socialiste (fasciste) a legionarilor, amestecând politica cu religia, într-un mix barbar ce a dus la crime odioase: Masacrul de la Jilava, omorul eminentului premier Ion G. Duca – unul dintre miniștrii agriculturii care au făcut reforma agrară prin care milioane de țărani români au fost împroprietăriți (cum poți să ucizi un om care a făcut atât de mult bine?), uciderea mărețului academician Nicolae Iorga (istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician), omorul lui Virgil Madgearu și lista este aproape nesfârșită.
Vedeți Dumneavoastră, domnule primar,
Deosebirea dintre ideologia promovată de Justin (Iustin) Pârvu și cea promovată de Gh. Gheorghiu – Dej este nulă, ambii promovând niște vaste seturi de non-valori care s-au impus prin crimă, corupție și – per ansamblu – prin suferința celor oprimați.
Înainte, deci, de a-l ridica pe Justin Pârvu în slăvi, încercați să cunoașteți mocirla în care s-a afundat, acest așa-zis sfânt fiind sceptrul moral al unei bande de criminali fără conștiință și fără scrupule, și mulți și și proști, pe deasupra: „Asasinatele legionare au afectat circa 2/3 dintre români şi 1/3 dintre evrei.„.
Așa că nu, domnule Dorin Vasile Pașca,
Prea-cuviosul Justin Pârvu nu era deloc cuvios, ci un monstru plin de ură care, în numele unei religii și a unui așa-zis interes național, a participat la schingiuirea și măcelărirea celor mai de preț fii ai neamului și la moartea și alungarea a zeci de mii de oameni nevinovați.
Și în numele tuturor victimelor legionarilor, domnule Dorin Vasile Pașca, este rușine să-l prezentați pe acest criminal drept un un „spirit luminat” sau o victimă a „totalitarismului”. El, domnule, a fost călău și și-a găsit sfârșitul în mâinile altui călău.
În niciun caz arhimandritul Justin Pârvu nu avea mâinile curate de sânge nevinovat. Și în niciun caz credința în Dumnezeu nu-l face un om mai bun, s-a văzut că n-a fost cazul. Și victimele acțiunilor sale era, firește, credincioase. Și asta nu i-a ajutat cu nimic.
Așa că nu, domnule, nu, Justin Pârvu nu este „ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu„, ci unul dintre ultimii călăi care i-au căzut pradă sistemului construit chiar de ei, la fel ca și Lenin sau Stalin, cu care a împărțit același tip de crime odioase.
De aceea, domnule primar, găsesc inadecvată poziția Dumneavoastră, în special în ceea ce privește: „Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie.„, întrucât poporul român este printre singurele popoare care-și adoră călăii. Și nu, prigoana stalinistă nu l-a desăvârșit întru sfințenie, ci l-a răsplătit cu aceeași monedă cu care acest escroc moral i-a săturat pe alții, cu junghi și glonț.
Nu, domnule, moartea a mii de oameni, ca urmare a acțiunilor legionare, nu se poate mântui și din punct de vedere uman, Justin Pârvu a cules ceea ce a semănat: moarte și suferință în numele unei doctrine criminale ceea ce, dacă sunteți credincios, este o formă de justiție divină.
Dar eu nu sunt credincios și consider că mă ridic liber deasupra unei îngrădiri sau îndoctrinări ideologice, găsind că oferirea diplomei de cetățean de onoare către un fascist ca fiind un gest cel puțin moralmente reprobabil față de toate victimele nevinovate ale național-socialismului lui Justin Pârvu.
Să vă fie rușine, deci, că într-un gest politicianist ați înfipt o cruce strâmbă în memoria celor ce le-au căzut victimă legionarilor, oameni decenți și curajoși care, în vremuri tulburi, au găsit eroismul de a spune și propovădui adevărul.
Rușine.
Lasa un raspuns