Asistenta care a părăsit salonul înainte de incendiu are partea sa de vină: că a părăsit salonul fără a anunța pe nimeni. Doi ani și două luni de închisoare pentru vicierea rațiunii timp de o fracțiune de secundă: o eternitate.

Pe de altă parte, nu ea a făcut improvizațiile, nu dumneaei trebuia să verifice aerul condiționat și nu dumneaei a montat instalația electrică de pe acolo.

Desigur, niște prunci au murit, alții au suferit grav dar au fost salvați de un anestezist care, după ce a fost decorat c-o medalie, a fost decorat și cu un dosar de cercetare penală pentru corupție, și desigur că sunt vinovați pentru asta.

Dar această condamnare nu rezolvă problema de fond a sub-dimensionării personalului medical în raport cu cerințele.

Putea fi evitată drama? Da, dacă asistenta nu pleca, putem specula că putea salva toți copiii! Dacă erau două asistente, sigur această dramă nu ar fi avut loc. Ceea ce, pe mai departe, personalului medical care lucrează în secții cu un număr prea mic de angajați (under staffed) îi transmite semnalul că poate ajunge la închisoare doar pentru niște imprudențe minuscule, de genul celor care duc la tamponări ușoare în trafic.

Cam asta ar fi, cred eu, echivalența: o tamponare ușoară, poate trecerea pe roșu la semafor într-un oraș necunoscut sau chiar o oală dată în clocot, nimic mai mult.

Și totuși, din nimic, niște oameni au murit…

Oare chiar s-a făcut dreptate? Întrucât prizele montate corespunzător nu iau foc, iar firele de cupru produse conform standardelor nu se încing, decât dacă sunt montate sau utilizate necorespunzător…