Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Cu puţină vreme în urmă, un vânător care nu se numea Nautilus a întrebat cam aşa:
“Să zicem că toţi vânătorii ar fi de acord să nu se mai vâneze nimic, niciodată – cu condiţia ca absolut toate pagubele înregistrate (animalele domestice prădate de carnivorele mari, semănăturile distruse de porcii mistreţi şi ciori etc) să fie plătite de către ONGişti şi alte creaturi ce acum fac gălăgie. Câtă lume ar fi de acord cu asta?”
Ca în bancul cu cei doi lupi, mă bufneşte râsul când unii iau din propriul lor medicament şi li se face greaţă.
:)) Omul, cât trăiește, învață. Și mai gustă și din propriile pastile, că deh.
Uite, statul plătește pagubele făcute de animalele sălbatice, deci cineva plătește. 20,000 de euro în 2015, că atât au zis vânătorii.