Dezbaterea climaterică, răspuns la părerea lui Dorin Lazăr
Articolul în sine este cât de cât bun și cât de cât documentat, doar că are mici carențe de ordin științific, printre care:
De exemplu, încălzirea globală explică topirea gheții Antarctice fără a lua în considerare faptul că sub gheața antarctică se reactivează vulcani.
Corect, sub Antarctica sunt vulcani. Majoritatea nu sunt activi, dar să vorbim numai despre cei activi. Se vede că sunt la periferia continentului. Câțiva, să zicem, sunt relativ aproape de platformele Larsen A și Larsen B.
Presupunând vulcanul ar fi foarte aproape și că ar erupe, ar putea lava sa să topească o masă de gheață înaltă de o jumătate de kilometru la o depărtare de o sută de kilometri? Teoretic da, dacă am fi vorbit despre o erupție vulcanică catastrofală, de genul aceleia produse de vulcanul Krakatau sau, mai de grabă, de vulcanul Toba.
Cum, însă, nu poate fi vorba despre așa ceva, putem conchide că vulcanii din Antarctica sunt capabili doar de erupții cu efecte locale, imediate sau, cel puțin, efectele observate până acum nu corespund teoriei conform căreia o erupție vulcanică a dus la topirea calotelor Larsen A și Larsen B.
Pe de altă parte, nu putem să analizăm o chestiune atât de stufoasă, fără a ne uita și la alte regiuni asemănătoare, să vedem dacă ceea ce se întâmplă în Antarctica este un fenomen specific, sau dacă se întâmplă și în altă parte.
Așa că ne uităm la Groenlanda și, ei bine, gheața din Groenlanda se topește și ea!
Acum, sunt mai multe teorii care explică de ce gheața se topește, una dintre ele, de-a dreptul tâmpită, spunând că „gheața din Groenlanda se topește din cauza litosferei subțiri care permite transferul termic dinspre manta spre litosferă„.
Să presupunem că așa este și că litosfera de sub Groenlanda este subțire. Trebuie să ne întrebăm, în condițiile în care litosfera de sub Groenlanda ar fi subțire, cum de s-a permis până acum acumularea de gheață? Adică, acum o sută de ani, când litosfera de sub Groenlanda era la fel de subțire, suprafața gheții era dublă. Cum grosimea litosferei de sub Groenlanda este constantă, și cum volumul de gheață din Groenlanda este variabil, în mod evident factorul numit grosimea litosferei nu are nicio legătură semnificativă că volumul de gheață. Logic, nu?
Ceea ce înseamnă că acolo se întâmplă altceva, respectiv că Groenlanda nu se topește de dedesubt, cum nici Antarctica nu se topește de dedesubt.
Și mai este ceva: litosfera subțire corespunde zonelor cu super-vulcani, cum este Parcul Național Yellowstone din SUA, sau alte locuri. Însă nu doar că Groenlanda nu are niciun super-vulcan, aceasta nu are nici măcar un singur vulcan. Ceea ce cam exclude ipoteza unei litosfere subțiri.
Dar mai este. Cei care au absolvit clasa a VIII-a pe bune, știu că în Alaska este un vulcan numit McKinley, care este acoperit cu gheață în tot timpul anului, inclusiv atunci când erupe (sigur, se topește o parte din gheață, dar niciodată conul nu rămâne complet descoperit de gheață).
Apoi:
- Toată discuția e bazată pe niște modele care nu sunt în stare nici măcar să prezică vremea pe următoarele 24 de ore.
Trebuie să facem o distincție între meteorologie și climatologie. Climatologia este o știință foarte exactă, care se bazează pe informații ce ne parvin din diverse surse pe parcursul a milioane de ani. De exemplu, știm foarte exact dintr-un milion de molecule din atmosferă, câte erau de CO2, de O2 sau de N2 acum o sută de mii de ani, sau un milion, sau cincizeci de milioane de ani.
Și, pe final:
Dar pînă nu văd un dump complet de date nealterate și neinterpretate care să le pot procesa eu pe o rețea de o sută de calculatoare vreme de trei zile, nu o să cred în niciun model.
Dorine, tu amesteci știința cu credința, exact ca un tabloid, scuză-mă că-ți spun. Știința funcționează și demonstrează, indiferent dacă o crezi tu, sau nu. Și, apropo de asta, ai o sută de calculatoare? Ți-ai face undeva o sută de mașini virtuale pe care să pui Linux și cine știe ce software de procesare?
Nu, Dorin, mie mi se pare că mai faci o greșeală fatală în articol, și presupui că oamenii de știință au o agendă politică sau economică, ca și cum ăștia ar fi o sectă sau ca și cum ar avea un scop ascuns, altul decât acela de a spune adevărul așa cum îl văd ei, ca și cum aceștia ar ignora exact ceea ce ar trebui să facă orice om de știință.
Uite, Dorine, am o temă de casă pentru tine, ca să înțelegi ce se întâmplă: documentează-te despre Febra Dengue, care este o boală tropicală și pe care țânțarii au adus-o și în Europa pentru că, da, țânțari tropicali trăiesc acum și-n Europa. Cum europenii n-au niciun fel de imunitate la această boală, pentru că – până acum – aceștia n-au intrat – de-a lungul generațiilor – în contact cu aceasta – spune-mi ce părere îți face migrarea spre nord a speciilor tropicale?
Și, dacă acest fenomen este ciclic, să spunem o dată la o sută de mii de ani, de ce nu avem imunitate la boli care s-ar preta la nivelul de temperaturi de acum o sută de mii de ani? Poate că bolile nu mai există, dar urmele rămân permanent înscrise în ADN.
În fine, acesta este doar un exemplu, din multe, foarte multe alte exemple.
Pe de altă parte, morala articolului este corectă: trebuie să facem ceva cu schimbările climatice, nu ajunge doar să găsim vinovații.
P.S. Videoclipul este de aici, din seria „v-am spus eu”.
NASA oferă multe informații celor curioși.
http://climate.nasa.gov/
Just.
Robin, cum comentezi faptul că încă nu putem să navigăm pe așa numitul ‘North-western passage’ pe care a mers Roald Amundsen în 1903 cu o navă cu pînze? Nu de alta, dar acum nu putem să trecem decît cu spărgătoare de gheață, DACĂ.
În momentul în care la o argumentație axiomele de la care pornești sunt false argumentația ta poate părea corectă, însă nu are cum să fie.
Și chiar și-așa, cum ziceam, tu îmi dai link la studiu și eu o să cumpăr hîrtie moale pentru el. Da, surse altfel de încredere (inclusiv NASA) sunt partizane. Nu e nimic în neregulă cu partizanatul. Doar că nu o să reușească să mă convingă, pentru că nu am încredere în ei.
Nu e vorba de credință la mine, e vorba de știință. Știința nu e servită în cazul ăsta, ori tu ai făcut exact ceea ce am spus că nu vreau să facă nimeni: nu îmi mai dați link-uri la ‘sursele voastre de încredere’. Dacă nu ești INMH să ai date de 70 de ani încoace sau cît are… nu te pot crede. Și nu mai am încredere nici în agențiile occidentale.
Mai mult ca orice, vreau să înceteze panica. Lucrurile sunt mai complexe decît le simplifică alarmiștii. Din domeniul ‘științelor climaterice’ ar trebui să dispară minciuna (ori asta nu o să se întîmple prea curînd) și ar trebui să dispară finger-pointing-ul.
Și ca să te liniștesc: la primul punct nu am spus că acele calote se topesc exclusiv din cauza vulcanilor, La al doilea punct, măsurarea temperaturilor e o chestie care nu se face în fiecare punct din univers, ci se folosesc modele statistice de evaluare a temperaturilor (așa afli cam cîte grade sunt la tine în oraș fără să ai o stație meteorologică aproape). La al treilea punct: știu diferența dintre știință și credință. Lumea acum are credința că faptul că avem mașini topește ghețarii. Prea puțini au știința acestui fapt.
Pledez pentru o întoarcere la știință. Nimeni nu vrea, se pare. 🙁
Te referi la Canadian Northwest Passage? Acela care în trecut era deschis trei luni pe an, iar acum este deschis opt?
Apropo de:
Aceeași remarcă am avut-o și eu la adresa ta.
Uite, nu trebuie să mă crezi pe mine, sau vreo agenție, așa că îți sugerez să te uiți la stream-ul de la Stația Spațială Internațională, să vezi cu ochii tăi ce este de văzut. Sigur, acum este vară, nu ai ce, dar încearcă toamna sau primăvara, să rămâi surprins că Golful Hudson nu mai îngheață la mal și alte asemenea.
În fine, acestea sunt – înțeleg – aspecte adiacente, problema principală fiind aceea că nu mai ai încredere în agențiile care se ocupă de mediu.
Atunci, pe ce se bazează pledoaria ta de întoarcere la știință? Că pledoaria mea de rămânere la știință se bazează pe folosirea informațiilor provenite de la aceste agenții care – cred eu – se ocupă de știință.
De unde ai scos-o „era deschis trei luni pe an, și acum e deschis 8”? *facepalm*. Acolo zice destul de clar că rar dau drumul la nave pe-acolo, și ai putea să vezi că sunt date pe nume navele care au trecut pe-acolo.
Mă, uneori parcă citim două lucruri diferite deși sunt scrise aceleași cuvinte.
Grosimea gheţii din Groenlanda nu poate avea o singură variabilă. Trebuie să fie rezultanta mai multor fenomene, adesea antagonice. De pildă, subţierea gheţii antarctice din lipsa precipitaţiilor ar indica mai degrabă răcirea climei, deoarece fronturile atmosferice ce trec peste ape calde ar trebui să descarce mai multă zăpadă, nu mai puţină. Paradoxal, încălzirea climei ar favoriza îngroşarea calotei polare, simultan cu contracţia. Cu toate acestea, extinderea calotei nordice a atins un record chiar în ultimii ani, infirmînd predicţiile catastrofice.
Pe de altă parte, se observă un regres al deşertului saharian, care, la fel de paradoxal, nu poate fi pus pe seama răcirii, ci mai degrabă a încălzirii, după acelaşi mecanism de formare-transport-precipitare.
Ce vreau să spun este că toate modelele climatice consideră insolaţia constantă în timp, chiar dacă la suprafaţă, din motive geometrice, ea poate avea un gradient. Soarele însuşi este un factor climatic prea capricios pentru a-l ignora. Fie şi numai prin efectul antagonic dat pe de o parte de efectul de seră al norilor formaţi în urma bombardamentului cu particule ionizante, iar de cealaltă, de albedoul lor. Două fenomene antagonice care e obligatoriu să amendeze ecuaţia de bilanţ energetic şi să tempereze ambele categorii de previziuni. Fie ele în sus, fie în jos.