După cum știți, mi-am cumpărat de la Kaufland niște bucăți împuțite la garniță, da la Casa Tudor. Ei bine, azi m-am dus la Kaufland după ce în prealabil le-am făcut o reclamație cu privire la calitatea dubioasă a produsului…

No, de dimineață situația era așa:

1. Eu aveam în frigider, într-o pungă, o parte dintr-un produs expirat, cumpărat în 2 Septembrie.
2. Produsul a expirat în 8 Septembrie și era doar parțial (să-l văd io pe ăla care riscă să împută toată mâncarea din frigider ținând produsul întreg).
3. Datorită celor de mai sus, Kaufland nu era obligat moral, sau altfel, să-mi înlocuiască sau să-mi restituie contravaloarea produsului.
4. Pe de altă parte, în semn de bună credință, m-am dus și eu la mine cu toate bonurile de la Kaufland pe care le-am găsit prin casă (am pus foto mai jos), ca să nu-și facă cineva impresia că m-am dus să-i fac de 23,36 lei.
5. M-am dus la ei cu o parte din produs în ambalajul original, într-o pungă.
6. Apoi, untura din pungă se îngălbenise, datorită unei bucăți de „carne” putrezită lăsată intenționat acolo.
7. Până și punga de celofan în care era învelit ambalajul în care era împuțiciunea prinsese un mic miros dubios (de aș fi verificat mai repede!)

Acum situația este așa:

• Doamna de la București, de la Relații cu Clienții, mi-a spus să vorbesc cu șeful de magazin.
• Șeful de magazin nu mai era când m-am dus eu (n-am putut merge mai repede, că au venit niște muncitori să bibilească instalația de încălzire și eram consemnat la domiciliu).
• Domnișoara de la recepție mi-a fost, pentru a doua oară consecutiv, de ajutor! Prima dată, m-am dus să-mi iau pâine (și azi am vrut să-mi iau pâine Savoria Bio4Corn, dar n-am mai găsit și din păcate cred că au scos-o din oferta magazinului, că azi nu mai era niciun sortiment de la Savoria) și am trecut pe la recepție, cerându-i Condica de Sugestii și Reclamații, ea oferindu-mi un fel de carte de vizită și un jeton de cărucior cu o amabilitate incredibilă. Astăzi, la fel, a fost incredibil de amabilă, m-a ajutat cu informații corecte și complete.
• Cum șeful de magazin nu mai era la ora aia, domnișoara de la recepție l-a chemat pe șeful de zi, cred că șeful de la departamentul de alimente, un tip tânăr, slăbuț și cu un cioc finuț, educat, respectuos și cu un vădit simț mercantil.
• Cum a vorbit tipul ăla cu mine, șeful de zi, păi n-a vorbit mai nimeni. Cum să spun, și-a cerut scuze de la mine de parcă el personal mi-a greșit. Și-a cerut scuze sincer, că m-am uitat în ochii lui, și avea umilința unui om sincer spășit, de zici că era magazinul lui și mi-a greșit personal cu ceva, așa de frumos s-a comportat. Am rămas interzis.
• Produsul cu pricina nu mai era deloc în oferta magazinului, ceea ce mă face să cred că a fost retras de la comercializare.

No, mi-am luat banii dați aiurea fără să fiu tratat ca un țepar sau ca un țepuit și, mai mult, am văzut că și în România se poate să ai parte de respect față de clienți.

Frumos, Kaufland, frumos!

Teanc de vreo 50 - 60 de bonuri de casă de la Kaufland de valoare necunoscută, căci mi-e teamă că dacă aș afla, m-aș da în judecată ca să-mi obțin un ordin de interdicție de a călca în Kaufland