SCHÍȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). ♦ Plan inițial și sumar al unei lucrări; schemă. ♦ Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. – Din it. schizzo.
Sursa: DEX ’98 | Adăugată de IoanSoleriu | Greșeală de tipar | Permalink

Ideile, deci:

1. Dorind să scrie o scrisoare către FMI, Băsescu îi tot băga penița în gât regelui Mihai I, pentru că a rămas fără cerneală și a auzit că regii au sânge albastru…
2. De ce a vândut Băsescu flota? Pentru că nu putea să o bea.
3. Băsescu și cu Stalin stăteau la taifas în rai…
4. De ziua sa, Băsescu și-a propus să se împace cu Iliescu, așa că i-a adus acestuia din urmă un mare buchet de roze. La Belu.
5. Subiect de piesă de teatru (comedie): Fiind furtună și dorind să evite un dezastru natural de proporții, Băsescu eșuează petrolierul pe o insulă tropicală. Acolo îi găsește laolaltă pe toți politicienii din România și află că toți sunt canibali. Cred și eu, la cum se mănâncă între ei…
6. Din cauza înaintării în vârstă, Băsescu s-a decis ca măcar o zi pe săptămână să mănânce vegetarian. Așa că și-a contramandat întrevederea cu Daniel Cocoș și, în schimb, l-a chemat la palat pe Radu Mazăre. Și a constatat că nu poate să-l înghită!

Bonus, că nu mă pot abține, parcă bancurile cu Năstase sunt mai stufoase:

Culmea inutilității: – Să-i duci lui Bombonel o carte despre kamasutra…