Pisicuța zburătoare
Salut. Sunt tot eu, Guți – Guți. Probabil aţi realizat faptul că l-am tradus pe guguștiucul de Bini să-mi mai scrie după dictare. 🙂
De pe acum trebuie să vă spun că sunt bine şi mai sănătoasă.
1. Și iarăși se făcea…
Se făcea că era o dimineaţă călduroasă de Sâmbătă. Ca de obicei, Binike puradelul dormea pe el. Era deja răsărit soarele şi el nu se trezise. Eu, ca toate pisicile, doar n-o să stau să mă plictisesc, nu! Mănânc, beau apă doar, deh, să mai treacă timpul.
Şi cum stăteam eu aşa, mă duc pe balcon, vorba aia, să dau un telefon, că am lădiţa mea cu nisip de firmă. Doar sunt o doamnă, ce gheruța mea! Deci, stăteam io aşa şi ce văd? Un porumbel inamic invadase teritoriul meu. TA-DA! Mă furişez pe după umbre, p-acolo şi iau un curs de intercepţie. Sar.
2. The long way down…
Şi am sărit! Evident că nu l-am prins, că doar îs o lady nu un vânător. Mă uit după el cum zboară! Mă uit mai bine. S-o terminat balconul. Mă uit şi mai bine. Parcă nu îmi vine a crede! Cum naiba nu e plată lumea asta? Şi număr: etajul cinci, etajul patru, hopa, văd o şansă, o streaşină, mă agat de ea dar nu mă pot opri. „Houston, we have a problem!”, îmi spun. Şi iarăşi număr: etajul trei. Of, Doamne, cât mai e. Etajul doi: mă uit în sus. Suspans, nici măcar nu mai văd geamul. Etajul unu. „Prepare for crash landing!”. Parter. Beton! Pe beton am căzut. Mă doare. Mă uit în jur: nimic cunoscut!
3. Singurică, singurică?
Amu ce să fac? Eram în câmp deschis pe teritoriu inamic! Trebuie să mă ascund undeva, sau să găsesc un loc unde să fiu în siguranţă! Recunosc, mi-era teamă! Era prima dată când eram complet singură, afară, fără Binike. Aştept! Mă pun lângă o aerisire a beciului, poate trece careva care nu îi paşnic şi atunci să te ţii. Şi trece lumea şi eu mă ascund. Şi trec orele! E deja aproape de prânz, mă doare, mi-e frig, mi-e frică. Oare ce o face reptila de Binike de nu mă caută? Şi nici frate-so, Roly? Deja ăştia doi îs nesimţiţi!
4. Îs cuminte!
Ura! Îl văd pe Roly cum vine! Nici n-am cum să nu îl văd, că îi aşa de mic că şi cu un ochi îl văd dublu! Şi se apropie. Mă vede! Ura! Am scăpat! Mă ia în braţe! Aşa de dor îmi era de căldura lui! Stau potolită în braţe! Mă duce de acolo! Uite-l şi pe poamă ăsta de Binike! Mă mângâie pe cap! Se uită la mine, cu ochii lipiţi de lentile. Avea nişte ochi, de zici că îi umflase cineva cu pompa şi greşise presiunea!
5. Acasă!
Ăştia doi, ce mai, erau mai terminaţi ca mine! Zici că erau din jeleu! Mă pun ei jos! Merg la Binike în cameră! Miros păpică! Mă uit, apă proaspătă este! Ei mă scanează ca pe radar. Hopa! Ceva nu îi OK! Nu prea pot să merg bine! Mai şi vomit! Lui Binike faţă de ridiche atât i-a trebuit, paranoicul! Mă ia în braţe! Refuz să cred că mă scoate afară! Nu-i adevărat, nu cred, Doamne! Ăsta mă duce undeva!
6. The house of pain
Nu ştiu pe unde am mers, că Binike mergea numai pe drumuri lăturalnice. Nu s-a gândit nici o clipă că mi-or ajuns surprizele pe ziua de azi!? Şi atunci cuplez! Fir-ar să fie! Iară la casa groazei? Amu ce blana mea am mai făcut? Intrăm! Mă vede tanti doctoriţa! Of! Şi io care speram să scap! Vine un tip la mine, tehnician veterinar, cică! Îl ia pe Binike aerianul la întrebări:
– Ce-i cu pisica?
– Cred că a căzut de la etajul 6 și a și mâncat ceva ce nu i-a priit!
Auzi la el: cred. Mie mi se pare logic, că doar n-am mers cu liftul până jos! El cred! Mă, câteodată stau şi mă întreb cum de or ajuns oamenii să domine planeta! Că io din câte văd, nu îs nici cei mai frumoși, nici cei mai inteligenţi de pe aici! Cred că îi o chestie de conjunctură ceva. În fine! Vine tipul la mine! Mă palpează! Io stau cuminte, dar aşa de violată m-am simţit! Lasă, Binike, nu-ţi fă griji, Guti – Guti îi o lady şi nu rămâne datoare! :Îmi face o injecţie albă! Hopa! Asta nu doare!
7. Home, again!
Mă ia cangurul ăsta şi mă scoate afară din casa groazei! Deja m-am mai linishtit! Trecem pe lângă alte animale de companie ale câinilor şi pisicilor, adică, mă rog, pe lângă alţi oameni! Una dintre ei n-are treabă şi se bagă în seamă cu catastrofă ăsta:
– Vai ce pisica frumoasa! Ce a pățit?
– Eh, a picat de la etajul 6!
– Și mai respiră?!
– Da! Sper să și scape!
Şi iaca mă duce bolunzelul acasă. Mă pune la el în pat. Mă culc. Mă trezesc udă. Plec într-un loc mai retras, că vedeam io că ceva nu-i bine. Şi apare şi el, după vreo oră, că deh, mă lăsase să mă liniştesc. Şi vede! Ia telefonul şi sună un prieten să ceară numărul lui tanti doctorița care îi zice să meargă la farmacia umană să ia nu ştiu ce. Bag de seamă că el s-o dat cu cremă de vaci şi mie îmi face injecţie de oameni! Io ştiam că trebuie să fie altfel, dar mă rog, poate îs doar eu! Mă simt mai bine! Nu mă mai ud! Dorm.
8. The day after tomorrow
Îi Duminică. Mă simt un pic mai bine, dar tot apuc să fac injecții. Binike ăsta îi bun de şef de pluton sau ceva. Nu ştiu care îi secretul lui da vine din juma în juma de oră să se uite la mine sub coadă. Presemne îl dresasem bine! Am văzut ceasuri care mergeau cu mai puţină precizie ca el. Parcă şi acum îl aud: lipa – lipa prin casă, încetişor așa. Ţeapă fraiere! Nu îs în sufragerie! Dorm în bucătărie! Dar dacă tu eşti botanist io ce vină am? Tot aşa, toată ziua.
9. Luni
Iaca se face Luni! Ăştia disperaţi ca la concert că nu mănânc! Blana mea! Io vreau să slăbesc, care gheara mea îi problema? Mă uit mai bine. Văd că îi electrocutatul lângă mine. Dar, deh, mi-e somn şi mă pun să dorm. Şi iară mă ia laptopul ăsta! Iară mă duce la doctor! De data asta pe alt drum! Am ajuns să cred că toate drumurile duc la doctor! Deja devin paranoică! Mă vede doctoriţa! Ups, am pus-o de-un Whiskas, îmi zic. Iarăşi injecţie! Mă gândesc io aşa, ca după mintea mea, dacă la oameni le plac aşa de mult injecţiile de ce or mai făcut şi pastile? Nu doare. Am scăpat!
10. Guess who’s coming for dinner
Io, evident, nu pap! Se roagă Binike de mine, se uită frumos, cu toţi ăia patru ochi. Io nimic! Şi ce îi trece la spulberatul ăsta prin cap? Ia el o siringă şi scoate gelul dintr-un plic cu desert pentru pisici. Aşa pervers nu l-am crezut niciodată! Îmi dă să pap printre dinţi, cu siringă! Îi zic: – Hei, monşer! Da, tu, ăla cu față de om! Ia fii antenă aici la mine! Fă-te microfon să îţi zic ceva! Ascultă aici la mine! Dacă vroiam de mâncare îmi luam şi singură! Comprende? El, evident, nimic. Şi-mi dă toată siringă! Aproape un miligram jumătate o băgat în mine! Deja chiar m-am iritat! – Ia ascultă, moşule! Io înţeleg că îţi sunt dragă şi că mă iubeşti, dar amu că mă vezi mai aşa nu cred că e cazul să mă jignești şi să mă faci batoză! Clar? Gata, scăpai!
11. Alte 48 de ore
Asistentul medical de Binike deja mi-a mai pregătit păpică! Of, io cred că ăsta îi de-a dreptul cretin dacă nu pricepe cu vorba bună! Evident, iarăşi la doctor! După cum spuneam, toate drumurile duc la doctor! Şi să vedeți voi horror! Vede tanti că io-s deshidratată! Şi-mi face încă două injecţii! Of! Se uită mai bine! Îi mai şi zice Binike turnătorul că io nu pap! Aşa deci, de-astea face el! Amu o să vadă că îs pe drumul cel bun! Şi-mi face tanti injecţii! Mamă, Leule, ce o durut aia! O durut aşa de dare, încât i-am surprins pe toţi cu ce vână am! Când am urcat o dată la Binike pe spinare, nici apă nu i-o mai trebuit! Se uita şocat la mine ca la eclipsă! Recunosc, îl escaladasem rău, nu aşa, ca şi cum escaladam o stâncă: piton după piton. Se uită la mine cu o faţă de puteai să juri că e aproape inteligent! În fine!
Plecăm amândoi înspre casă! Eu cu tratamentua la zi! Binike cu pansamente cu spirt, că-mi băgasem gheruţele în el binişor! Şi, cum îi păţit, n-o mai riscat! A doua zi, însă, n-am mai scăpat! Vine unua de 2 pe 6 kilometri! Avea ăla nişte manoace de când m-o prins am declarat asediu! Ce să zic, o trebuit să mă predau! Iară doare! În schimb, astăzi pap, beau şi apă! Orice, numa să nu mă mai ducă iarăşi la doctor!
12. Miercuri
Deja îs 5 zile de când Binike îmi dă târcoale tot la o jumătate de oră! Io înţeleg că mă iubeşte! Dar parcă nici chiar aşa! – Hei! Da, tu, ăla cu creierl clei! Ştii, îs o lady şi am nevoie de intimitate! Dar boul habar n-are! Mă întreb dacă aşa face şi cu alte lady! Iarăşi, evident, excursie! Dar amu nu îmi mai e aşa de somn! Evident, îl gherăi un pic, ca să vadă că mă simt mai bine şi că nu mai am nevoie de tratament! Nu se supără! Io v-am zis că îi insensibil! Asta aşa, că să mă exprim elegant! Iară injecţie! Hopa! Cică îi ultima! În sfârşit o veste bună! Mă duce acasă! Intră în scară! Urcă câteva trepte! Io dau să sar! Binike ăsta, bag de seamă, nu îi prost de-a binelea, ci numai aşa! Îi pe fază! Mă pune jos! Fug înspre uşă! Ce coada mea blănoasă se întâmplă aici? Că nu îi asta ușa! Iară mă ia în braţe, iară trepte, iară mă lasă jos! Io cred că îi sadic! Pe bune! De 5 ori m-a lăsat să mă dau jos şi să iau scobitoare (ţeapă)! Deloc nu nimeream etajul! În sfârşit! Văd uşa! Îl aştept şi pe Binike că deh, bolovanii se mişcă mai greu! Scăpai!
13. Consecința
Oho! Dacă ştiam că aşa vor evolua lucrurile, săream de mai de mult! Nu vreau să mint să zic că nu mă alinta! Mă alinta şi înainte! Dar amu, de când cu treaba asta, pot să stau la el în braţe şi 12 ore pe zi! Cât stă la calculator sau pe vreun fotoliu, atâta stau şi eu la el în braţe! Să nu mai zic! Chiar aseară am dormit la el pe umăr! Amu io îs şefa în casă, că, deh, îs şi cea mai frumoasă! Mi se pare normal! Eu îi iubesc pe toţi că şi ei mă iubesc! Dar, în fond, sunt pisică! Nu accept nici vină, nici reproşuri!
Vă gherăi dulce de tot!
Guți- Guți
|
|||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
înapoi
ahahaahahah
abia acum am citit povestea asta
Super Tare! :woohoo: :woohoo:
😆 N-are decât doi anişori… 😆
Eu cred că ar cam trebui să mai scoți din zâmbăreții băgați prin textul ăsta… 😛
😆 Şi eu cred. 😆