Care este valoarea principiilor unui popor în care poliția are voie să te ia de pe stradă și, fără proces, să te oblige să muncești doi ani într-o fabrică, orice fabrică vor ei? Nu există că nu vrei, adică au niște metode de persuasiune de te doare mintea.

Care este exemplul pe care-l dă poporul chinez care-și ucide nou-născutele din fragedă pruncie, pentru că părinții își doresc băieți? Și care este viziunea asupra lumii a unui popor care-și otrăvește singur aerul, apa și solul?

Care este valoarea muncii unui popor care a construit orașe pustii și drumuri care merg spre nicăieri și ce valoarea internațională au solii unui popor care ocupă militar și practică genocid în Nepal Tibet, probabil cea mai pașnică națiune din lume?

Cât de rezonabil este un guvern care susține Coreea de Nord și sclavia a milioane de oameni și cât de corecte pot fi relațiile economice cu o țară care în mod voit își ține moneda sub-evaluată, cu toate implicațiile ce decurg din aceasta?

Nu înțeleg, de ce trebuie să privim înspre Est ca să atragem investiții? Adică, e clar că pe vestici i-am îndestulat cu șovăielile noastre, poate este cazul să-i săturăm și pe estici?

Vrem bani de investiții? 85% din banii necesari proiectele europene vin de la Uniunea Europeană. Să fim serioși, dacă nu avem cei 15%, înseamnă că nu merităm să avem ceea ce încercăm să construim, e precum banii de avans pentru o casă sau pentru o mașină.

Nu, mie mi se pare că a accepta să colaborezi financiar cu China, o țară în care fluxurile de bani sunt controlate politic, prezintă un risc major.

Să vă dau un exemplu: acum aproape cinci ani, în Decembrie 2008, Dalai Lama a primit permisiunea de a veni în vizită de lucru în Polonia. În semn de protest, China a interzis importurile din Polonia. Concomitent, băncile elvețiene au atacat zlotul polonez care, atunci, la final de 2008, a pierdut aproape 30% din valoare, pentru că băncile au speculat faptul că o reducere a exporturilor reprezintă un risc major.

Pur și simplu, aproape peste noapte, euro s-a tranzacționat de la trei zloți la patru, având o paritate cu euro asemănătoare cu leul, ceea ce lor nu le-a priit. Au muncit la fel, au produs la fel, dar dintr-o dată lucrurile nu mai erau la fel, din cauze externe.

Înțeleg că Polonia este și ea prezentă în grupul celor șaisprezece țări vesele din Europa de Est, participante la summitul China – Europa de Est. Pentru mine este un act de mare dezgust național ce fac ei dar este, evident, treaba lor.

Pe de altă parte, dacă summit-ul se cheamă China – Europa de Est, de ce ce ține în Europa de Est și nu în China? Înțelegeți acest aspect de finețe? Sau este destul de evident că noi ne-am aplecat și așteptăm, ca de atâtea ori în istorie, să ne pice și nouă ceva?

Dar vă mai întreb:

– În condițiile conflictului înghețat dintre China (plus Rusia) și Japonia, care este semnalul internațional pe care-l trimitem și cum ne va afecta asta în viitor?