„Papa ortodox” de la Moscova
Dacă te iei după o parte importantă a mass-media occidentale, întâlnirea dintre papa Francisc și patriarhul Kirill al Rusiei ar fi prima de acest fel între liderul Bisericii Catolice și cel al Bisericii Ortodoxe după 1000 de ani, adică după Marea Schismă din 1054. Problema cu această pretenție este că e istoric falsă, devreme ce la momentul schismei, biserica rusă avea rang de mitropolie dependentă de Constantinopol și este factual falsă devreme ce patriarhul Moscovei NU este liderul lumii ortodoxe și n-a fost niciodată, oricât și-ar dori Kremlinul să fie așa.
Patriarhul Kirill, cel cu ceasul de 50,000 de euro, se pretinde a fi liderul absolut al ortodoxiei, un fel de papă. adică. Deși bisericile ortodoxe sunt autocefale, adică de capul lor. Dan Alexe a subliniat bine pe Facebook și mă văd nevoit, pentru ușurința referințelor ulterioare, să reiau și aici:
Papa Francisc, știrile false și piticul de grădină de la Moscova…
Tot văd știrea asta tâmpită preluată de toată lumea că Papa de la Roma (Francisc) se întâlnește pentru prima oară într-un mileniu, adică de 1.000 de ani încoace, de la marea schismă, cu patriarhul ortodox (Kiril) al Rusiei etc…
Hello, prostovanilor, de când e patriarhul Moscovei șeful ortodoxiei? De când este autochefalia doar o vorbă? De când reprezintă lacheul bărbos de la Moscova ortodoxia în ansamblu?
Pe la 1439, la conciliul de la Florența, chiar venise patriarhul ortodox autentic, cel de la Constantinopole (apoi Istanbul), să refacă unirea creștină împreună cu papa de la Roma.
Știrea de azi, cu Francisc și Kiril, e doar că papa s-a întâlnit cu patriarhul rușilor, trimis acolo de Putin. Atât. Doar al rușilor. N-are nici o legătură cu ortodoxia istorică.
Papa și rușii. Asta e știrea. Nu catolicismul și ortodoxia, ci Papa și Putin. Vsio.
–
Nu cred că niște oameni întregi la cap s-ar ruga la icoana unui criminal corupt precum Kirill. Pe de altă parte, și papa Francisc este adulat, deci nu pot să exclud ceva atât de ilogic și de macabru.
P.S. Pe creștinii înfocați nu-i deranjează că ateii știu mai multă istorie religioasă și mai multă religie, în general, decât ei? Întreb pentru un prieten.
Crestinul infocat de obicei (din pacate) este si prost educat. Deci, nu il deranjeaza propria ignoranta.
Crestinul educat se bucura de inteligenta ateului – face discutiile mult mai interesante 🙂
😀 Foarte plăcut punct de vedere.
Religia e tot o forma de politica.
Exact. Pentru asta am picat un examen la seminarul teologic, am incercat sa explic tendinta unui crez de a se transforma in forma administrativa. Iti dai seama ca nu a fost apreciat argumentul, desi in forma initiala discutia pe tema asta a fost deschisa de Sf. Petru 😀
Mor de curiozitate! Poți detalia?
Am scris doua pagini pana mi-am dat seama ca nu pot condensa totul intr-un comment de blog.
Structura era simpla:
1. Crezul este facil doar grupurilor mici.
2. Orice crez are in componenta o misiune apostolica, de extindere.
3. Extinderea nu se poate face fara organizatie.
4. Organizatia automat inseamna ierarhie, inseamna scopuri si interese.
5. Inevitabil, aceste scopuri si interese vor atrage atentia puterii laice dominante, indiferent de epoca.
6. Inevitabil, orice putere laica va lucra permanent la consolidarea puterii sale. Daca un grup devine suficient de semnificativ numeric, acesta trebuie ori atras si aliniat, ori eliminat. Din acest moment, crezul s-a transformat dintr-o simpla forma spirituala intr-o organizatie lumeasca.
Multi dintre sfintii parinti s-au lovit de problema asta. Bine bine, dar ne pierdem de la misiunea noastra, ne blocam in dogme, in definitii, cand noi trebuie sa fim printre saraci – ziceau ei. Si nu aveau cum sa scape, pentru ca e un cerc vicios in care singura solutie e sa nu intrii in el.
In toate formele de credinta, linia e la fel:
Crez -> Extindere -> Organizatie
Organizatia sistematizeaza credinta, construieste dogma.
Dogma dezvoltata construieste legile clerice, ideologia.
Ca orice ideologie, tinde sa ocupe tot spatiul disponibil chiar si in detrimentul altei ideologii.
Conflictul este dorit, nu evitat, pentru demonstrarea suprematiei si caii cea adevarate.
Chiar si crestinismul a aparut din intrebarea aliniere vs eliminare a Sanhedrinului din Iudea anilor 30.
Gandeste-te un pic in ce situatie de tot rahatul a fost pus saracul Pilat.
Conform legii romane, nu avea de ce sa il condamne pe Yeshua. Dar pe de alta parte, Iudea nu era provincie romana, deci nu exista obligativitatea aplicarii procesului judiciar roman. Si sta Pilat si se uita pe harta si observa ca in ce provincie de rahat m-a trimis Senatul, care nici macar provincie nu e, ca sa stiu ce legi sa aplic, in pana mea. Dar zona asta de cacat sta intre camara cu alimente a Romei (Egipt) si Parthia, deci e bine sa facem cumva sa fie liniste, ca de nu, Senatul imi cere capul.
Deci, ia urmatoarea decizie: preda pe numitul Yeshua justitiei clerice a Iudeii, care cere executarea lui de catre autoritatile laice, pe motiv de razvatire impotriva oranduirii sociale. Zis si facut.
E foarte important acest aspect: partea clerica acuza si judeca, partea laica executa, pe motiv de atac impotriva unui stalp al autoritatii – religia organizata. Acest laitmotiv revine constant in istorie, inchizitia functiona pe acelasi sistem.
Partea jalnica e ca nici o Biserica nu va admite deschis asta – ca din crez ca motiv al existentei, crezul a ajuns partea secundara, organizatia fiind propriul sau motiv si scop.
Macar ca nu e nimic rau cu asta. Admite starea de fapt si continua misiunea, nu te opreste nimeni. Dar ipocrizia otraveste totul cand tu mergi cu crucea-n frunte si cu curul gol.
Saracul inalt prelat rus….i-a scapat ceasul de 30 000 de dolari….un mic amanunt!