Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Crestinul infocat de obicei (din pacate) este si prost educat. Deci, nu il deranjeaza propria ignoranta.
Crestinul educat se bucura de inteligenta ateului – face discutiile mult mai interesante 🙂
😀 Foarte plăcut punct de vedere.
Religia e tot o forma de politica.
Exact. Pentru asta am picat un examen la seminarul teologic, am incercat sa explic tendinta unui crez de a se transforma in forma administrativa. Iti dai seama ca nu a fost apreciat argumentul, desi in forma initiala discutia pe tema asta a fost deschisa de Sf. Petru 😀
Mor de curiozitate! Poți detalia?
Am scris doua pagini pana mi-am dat seama ca nu pot condensa totul intr-un comment de blog.
Structura era simpla:
1. Crezul este facil doar grupurilor mici.
2. Orice crez are in componenta o misiune apostolica, de extindere.
3. Extinderea nu se poate face fara organizatie.
4. Organizatia automat inseamna ierarhie, inseamna scopuri si interese.
5. Inevitabil, aceste scopuri si interese vor atrage atentia puterii laice dominante, indiferent de epoca.
6. Inevitabil, orice putere laica va lucra permanent la consolidarea puterii sale. Daca un grup devine suficient de semnificativ numeric, acesta trebuie ori atras si aliniat, ori eliminat. Din acest moment, crezul s-a transformat dintr-o simpla forma spirituala intr-o organizatie lumeasca.
Multi dintre sfintii parinti s-au lovit de problema asta. Bine bine, dar ne pierdem de la misiunea noastra, ne blocam in dogme, in definitii, cand noi trebuie sa fim printre saraci – ziceau ei. Si nu aveau cum sa scape, pentru ca e un cerc vicios in care singura solutie e sa nu intrii in el.
In toate formele de credinta, linia e la fel:
Crez -> Extindere -> Organizatie
Organizatia sistematizeaza credinta, construieste dogma.
Dogma dezvoltata construieste legile clerice, ideologia.
Ca orice ideologie, tinde sa ocupe tot spatiul disponibil chiar si in detrimentul altei ideologii.
Conflictul este dorit, nu evitat, pentru demonstrarea suprematiei si caii cea adevarate.
Chiar si crestinismul a aparut din intrebarea aliniere vs eliminare a Sanhedrinului din Iudea anilor 30.
Gandeste-te un pic in ce situatie de tot rahatul a fost pus saracul Pilat.
Conform legii romane, nu avea de ce sa il condamne pe Yeshua. Dar pe de alta parte, Iudea nu era provincie romana, deci nu exista obligativitatea aplicarii procesului judiciar roman. Si sta Pilat si se uita pe harta si observa ca in ce provincie de rahat m-a trimis Senatul, care nici macar provincie nu e, ca sa stiu ce legi sa aplic, in pana mea. Dar zona asta de cacat sta intre camara cu alimente a Romei (Egipt) si Parthia, deci e bine sa facem cumva sa fie liniste, ca de nu, Senatul imi cere capul.
Deci, ia urmatoarea decizie: preda pe numitul Yeshua justitiei clerice a Iudeii, care cere executarea lui de catre autoritatile laice, pe motiv de razvatire impotriva oranduirii sociale. Zis si facut.
E foarte important acest aspect: partea clerica acuza si judeca, partea laica executa, pe motiv de atac impotriva unui stalp al autoritatii – religia organizata. Acest laitmotiv revine constant in istorie, inchizitia functiona pe acelasi sistem.
Partea jalnica e ca nici o Biserica nu va admite deschis asta – ca din crez ca motiv al existentei, crezul a ajuns partea secundara, organizatia fiind propriul sau motiv si scop.
Macar ca nu e nimic rau cu asta. Admite starea de fapt si continua misiunea, nu te opreste nimeni. Dar ipocrizia otraveste totul cand tu mergi cu crucea-n frunte si cu curul gol.
Saracul inalt prelat rus….i-a scapat ceasul de 30 000 de dolari….un mic amanunt!