[Guest post de Mihai Todor]

Să presupunem că se dă următoarea situație pur ipotetică: Ați avut neșansa de a ajunge în compania unei persoane nu tocmai potrivite, fiind sedus fără cale de scăpare în mrejele acesteia și, după inevitabila despărțire, doriți să vă asigurați că nu veți mai interacționa veci pururi cu acea persoană. De fapt, să fim sinceri, știm cu toții că vă doriți să o vedeți arzând în flăcările Gheenei pentru toată eternitatea, dar, prefer să păstrez o notă de realism în această expunere.

În acest sens puteți, de exemplu, să redactați o scrisoare succintă în care să înșirați exhaustiv doleanțele dumneavoastră referitoare la soarta respectivei persoane, folosind o exprimare ceva mai elevată față de ultima conversație purtată cu aceasta. Desigur, această compunere poate consuma un număr considerabil de ore (sau chiar zile), astfel încât multe persoane apelează la varianta standard (vedeți aici și aici ilustrații exhaustive ale acesteia) sau chiar la varianta tradițională, care implică mereu unul sau mai multe accesorii de uz casnic precum nuiaua de alun, coada de mătură, tigaia, furtunul mașinii de spălat, furca, toporul, coasa sau, de ce nu, chiar și ciolanul de porc congelat de la Crăciunul trecut…

Totuși, intelectualii adesea preferă să fie originali, evitând variantele clasice și tradiționale, din pur masochism, cel mai probabil. Iar ca să fiu complet sincer, și eu mă încadrez în acest lung șir de masochiști stresați de viață, care își alocă timp pentru a-i dedica unei ființe net inferioare texte al căror conținut, în cel mai bun caz, va fi lecturat superficial, de aceea efortul depus în scopul elaborării acestora rămânând, din nefericire, depravat de orice formă de apreciere.

Din motive personale de copyright, nu vă voi oferi spre lecturare o asemenea scrisoare, dar, pentru că-mi sunteți dragi, am să vă las să vă delectați cu proverbialul ”coup de grâce” pe care l-am folosit ca paragraf de încheiere într-o asemenea compoziție:

Să nu uiți să iei o pastilă pentru aritmia aia. Ar fi păcat să pățești ceva după această lectură și să nu ajungi să îmbătrânești (alături de mama ta, preferabil).

În încheiere, dragi cititori, permiteți-mi să-mi exprim curiozitatea infantilă de a afla abordările folosite de domniile voastre în asemenea circumstanțe.