Metrorex sunt niște pudibonzi infantili

Ia uitați ce debitează ăștia:

”Imaginaţi-vă că sunteţi de mână cu un copilaş de 2-3 ani şi copilul acela vede dintr-o dată 7-8 domnişoare cărora li se vede părul pubian prin chiloţi. Pentru că la noi, la români, problema este că nu ştim să ne adaptăm de aşa manieră încât să fim decenţi”.

Sursa

Știți de ce este stupid? Pentru că un copil de 2 – 3 ani nu are conceptul de păr pubian, îl vede, îl percepe, dar nu-l înțelege, nu-l pricepe, nu-l deranjează.

Pe de altă parte, noi nu știm să fim decenți și să ne vedem de treabă, când altul își vede de treabă. Adică, domnule, este unul în chiloți în metrou. Și ce dacă? Vezi-ți Dumneata de treabă! Uau, sunt zece în chiloți în metrou? Hai să-mi dau și eu jos blana de la stână, să nu fiu eu ăla mai dubiosul.

Ultima dată când am verificat, doar expunerea părților intime era infracțiune, nu și mersul în slipi pe stradă sau în transportul în comun.

Plus de asta, dacă suntem așa de pudici, nu mai mergem la mare, nu mai mergem la plajă, nu mai mergem la ștrand, nu mai mergem la masaj? Sau când mergem, mergem cu bermude până la genunchi de parcă am avea vreo puță mică de ascuns?

Altfel spus, cât de infantil să fii ca purtător de cuvânt să invoci un motiv stupid și ireal, complet inventat, ca să le interzici unor oameni niște drepturi? Mai că-mi vine să vin și eu la București să-mi etalez budigăii, așa de tare m-am enervat.

Bine că-n țări cu metrouri spălate cu apă caldă așa ceva se poate, gen Tokyo, numai în jegozenia de București nu, că li se oftică metrorecșilor papilele gustative când văd ouă, cremvurști și fructe pe sub textilă.

Hai să fim serioși, cei care participă la așa ceva sunt oameni spălați, nu angajați Metrorex.

Și încă ceva: dacă vreau să-i ostoiesc pe metrorecși, îmi scriu pe boxeri  un text, gen “Pictura scrisului este gândul”, ca să fie clar că în acțiunea mea este vorba despre o formă de exprimare a unor gânduri față de guvern sau față de cine știe cine.

Hai să fim serioși, motive se găsesc destule, dacă vrei să interzici o chestie, la fel cum motive se găsesc destule, dacă vrei să faci o chestie. Ce facem, deci? Ne vedem fiecare de treabă, la propriu și la fiziologic, sau facem concurs? Că dacă e concurs, măcar să știu și eu, că-mi plac concursurile și de multe ori am fost premiant!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.