5 Comentarii

  1. Nicolaus 21 martie 2015 la 00:48 - Raspunde

    Ce idioti, suntem in UE de cativa ani buni si ei inca mai cred ca daca pamantul e al unui strain, ne afecteaza pe noi cu ceva, si ma refer in rau, ca in bine sigur o sa ne afecteze, dar pozitiv: ceva locuri de munca, produse mai ieftine si ce e mai important ca n-o sa ne mai zgariie ciulinii ochii, o sa arate intr-un mare fel ternurile fiind lucrate si ingrijite. Niste tarani…..

    • Nautilus 23 martie 2015 la 16:03 - Raspunde

      Depinde de perspectiva fiecăruia dintre împricinaţi, şi în acest caz perspectiva depinde al Dracului de mult de casta din care face parte împricinatul.

      Adică atunci când un român îşi cumpără casă în Ungaria sau îşi înregistrează firmă în Bulgaria e un eveniment care nu afectează prea mult situaţia socială din ţară. Fiindcă unul care are bani de casă în Ungaria e un tip relativ avut, care are afaceri, proprietăţi, azi închide firma X, mâine îşi deschide firma Y, se mişcă.

      Dar când ţăranul Gigi din Arad îşi vinde pământul, situaţia socială e afectată. Ţăranul tipic e unul cu 8 clase, dacă le are şi pe alea, când n-a lucrat la câmp a făcut mai mult munci brute, de genul cărat sacul de ciment, nu poate să se mute dintr-o dată în altă meserie şi cel mai probabil nici nu poate vinde casa şi pleca din satul lui să lucreze altundeva, e prizonier acolo.

      Vorba lui Deng Xiaoping, există o Românie cu două sisteme, unul în care poţi vinde şi cumpăra după cum te duce capul, şi altul în care dacă ai vândut, eşti ca şi mort.

      Aparent-orăşenii cu mintea odihnită ar fi trebuit să impună federalizarea ţării, cu sisteme de legi şi drepturi civile diferite pentru sat, sat de lângă o metropolă, oraş mic, municipiu, Capitală ş.a.m.d.

  2. Malin 12 aprilie 2015 la 13:46 - Raspunde

    Aici in Mallorca solul este foarte calcaros si din cauza umiditatii din aer in timp se formeaza conglomerate pe terenuri ce sunt an de an sfaramate cu o masinarie cu ciocane legata de tractor.
    Aproape nici un petec de pamant folosibil in agricultura nu scapa nelucrat aici. Cine n-a fost in stare sa-l cultive cu metode si utilaje moderne l-a dat unor firme pe zeci de ani, dar nu l-a lasat in paragina si astfel cand mergi sa cumperi ceva de la magazin constati ca aproximativ 70% din legumele si fructele de la raft sunt produse local.
    In Romania unde solul e fertil si nu pune atatea probleme proportia asta e tocmai inversa cu sub 30% din produse fiind locale si restul de import. Asta-i fiindca mentalitatea romanului e inapoiata, iar majoritatea considera prea scump sa-l lucreze fiindca ei nu pot intelege faptul ca pentru a face bani tre sa cheltuiesti intai bani si daca e sa-l vanda toti spera sa se si imbogateasca de pe urma unui petec de pamant pe care n-au fost in stare sa-l exploateze pentru consum propriu macar.
    Ori atitudinea asta asupra faptului ca incet incet incep sa exploateze pamantul cei care se pricep nu reflecta decat invidia celor care au pamant, dar sunt incapabil sa-l lucreze si sa si obtina profit de pe urma lui.

    • Robin Molnar 20 aprilie 2015 la 19:48 - Raspunde

      Foarte corectă concluzia!

    • Nautilus 22 aprilie 2015 la 14:48 - Raspunde

      Fals. România e exportator de alimente. În 2013 s-au exportat produse alimentare (cereale, carne, seminţe etc) valorând puţin peste 2 miliarde EUR şi s-au importat alte produse alimentare (carne, zahăr, fructe etc) valorând tot puţin peste 2 miliarde EUR.

      În timpul recoltei-record istoric din 2011, ministrul Agriculturii -“prostul şi ţăranul” Valeriu Tabără- a exportat sute de mii de tone de grâu în Egipt, ceea ce a schimbat raportul dintre grâu şi USD pe piaţa mondială.

      De aici se vede că nici România nu e chiar în curul gol, cum se crede, şi că nici proştii şi ţăranii aflaţi în poziţii de putere nu sunt atât de proşti pe cât îi crede lumea. Măcar în domeniul afacerilor au un impact semnificativ.

Dă-i un răspuns lui Robin Molnar Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.