Am înăţat că şi aşa puţinul pe care-l poţi oferi poate fi împărţit la maxim doi, pentru că dacă-l împarţi la mai mulţi acesta devine infim şi n-are efect, se diluează. Şi am învăţat să nu mai vreau nimic, pentru că nimic din ceea ce mi-este dat să primesc nu-mi trebuieşte, nu mă ajută, nu am nevoie.

Am învăţat că cele mai grele lecţii nu sunt acelea care-ţi sunt predate ci acelea pe care ţi le predai singur. Şi am învăţat că cea mai mare şi mai sinceră dăruire trece prea adesea neobservată şi se confundă cu firescul.

Am învăţat că pentru a trăi este nevoie de mai mullţi, deşi viaţa ţi-o petreci cu un ego mereu singur. Şi am învăţat că cele mai mari scarificii sunt cele despre care este ridicol să vorbeşti, pentru că ele trebuiesc simţite, percepute de către celălalt. Şi am învăţat că dacă nu o face este pentru că poate nu…