Autodetractare

OK, nu am fumat nimic ilegal și nici nu mă plictisesc suficient încât să-mi fiu propriul detractor, dar trebuie, din motive de conștiință, să-i dau cezarului ce-i al cezarului.

Venind la Cluj am constatat că o largă serie de oameni educați erau susținători ai PSD-ului iar eu nu mă puteam îndoi de buna lor credință doar pentru că avem viziuni politice diferite. Simțeam că îmi scapă ceva, dar nu-mi dădeam seama ce.

Până astăzi când, la târgul de carte fiind, mi-am cumpărat volumul de eseuri și sociologie critică numit “Patrie de unică folosință“, scris de domnul Vasile S. Dâncu (PSD). Mi-am luat volumul (printre altele) și am ieșit la o bere cu lămâie, doar una, pe Bulevardul Eroilor, la prima terasă care mi-a ieșit în cale.

Citisem câteva pasaje din carte în Ziua de Cluj, un ziar de asemenea PSD-ist, pasaje cu care, culmea, rezonam, de genul:

Absenteismul masiv nu este un blam la adresa oamenilor politici, nu este un gest de revoltă, așa cum îl prezintă unii analiști prin presa noastră. […] Absenteismul nu este nici grevă electorală, ci o formă de fraudare din partea publicului, așa cum era furtul din proprietatea socialistă.

Sau:

Compromisul [n.r. politic] însă este o formă de justificare a mizeriilor mai mari sau mai mici. Compromisul este renunțarea la o valoare până mai ieri sfântă. […] Marele compromis al românilor este încercarea de a nu plăti costuri sociale.

Mă rog, aceste pasaje sunt din introducerea volumului și, admit, mai am ceva de citit. La fel cum admit că, inițial, am luat cartea în încercarea de a o demonta, de a demonta unele idei din ea. Dar până acum n-am găsit o idee pe care să pot să o combat, fie cu bun simț, fie cu logică. Din contră, am găsit doar bun simț, responsabilitate și logică.

De aceea am înțeles de ce ce unii oameni votează cu PSD-ul de Cluj. Pentru că diferă, sau cel puțin diferea, de PSD-ul de București și, cu implicații mai profunde pentru mine, diferă de PSD-ul de Valea Jiului. Admit că a-l compara pe prostul de Haralambie Voichițoiu (PSD Petroșani) cu domnul Dâncu este ca și cum ai compara glezna broaștei cu Turnul Eiffel.

Bine, domnul Dâncu este o excepție în PSD, așa cum percep eu partidul. Puterea este, și va rămâne încă mult timp, în mâinile bolșevicului de Iliescu, al coruptului de Năstase și al prostănacului de Geoană, care Geoană avea puterea să scape partidul de gunoaie și deșeuri, dar n-a făcut-o. Din lașitate, la fel cum majoritatea oamenilor politici sunt, și aici rezonez iarăși cu domnul Dâncu, sunt lași.

În fine, cred că pentru acei oameni, simpatizanți ai PSD, eram un fel de curiozitate a naturii, pentru că nu puteau (și tind să cred că în continuare nu pot) să perceapă că, trăind în regiuni diferite și având experiențe diferite, avem viziuni diferite.

Eu, în continuare, nu mă îndoiesc de buna lor credință. Și, în continuare, urăsc PSD-ul de București.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.