Despre bârfă și demnitate

Am văzut aseară la știri ceva material despre angajații supărați că se bârfește pe seama lor. N-am înțeles, de fapt, care este buba. Poate și pentru că sunt obișnuit să se vorbească despre mine, într-un pastel de termeni.

Adică, mie nu-mi pasă de bârfe, nu mă interesează, nu mă afectează, nu le acord nicio importanță, nu-mi pasă ce zice lumea.

Gura lumii spune multe, vrute și nevrute, în general neadevărate. De ce mi-ar păsa mie de niște neadevăruri? De ce m-aș lăsa afectat de un mecanism pe care, oricum, nu pot să-l controlez? Ca să ce? Să le demonstrez altora că sunt la fel de prost ca ei? Sau că mă cobor la nivelul lor? Sau ca să ce?

Vedeți Dumneavoastră?, există mai multe forme de demnitate, printre care și aceea de a nu te coborî la un asemenea nivel.

Și mai este ceva. Niciodată un om demn nu va fi afectat de aceste mizerii, pentru că are demnitatea de a nu se coborî până la un asemenea nivel, cum nici Nicolae Iorga nu pleca urechea la Țața Leana.

1 Commentariu

  1. PTC 19 februarie 2014 la 15:43 - Raspunde

    Foarte adevarate vorbe! Felicitari!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.