Interesul national subminat de interesele partidelor

Articolul de mai jos poate fi preluat si difuzat de cei interesati atat din Romania si Basarabia cat si din diaspora.

Mircea Popescu

714-501-5534

Interesul national subminat de interesele partidelor

De peste 22 de ani, romanii de pe cele doua maluri ale Prutului traiesc si se complac in minciuna existentei si viitorului indisputabil al doua state romanesti complet independente si suverane.

Propaganda autoritatilor de la Chisinau si de la Bucuresti mentine in mod deliberat o stare de spirit separatista la care un mare aport, mai mult sau mai putin involuntar, isi aduce si mass-media, mai ales cea din Romania, care se complace intr-o pasivitate greu de inteles in tratarea si promovarea unionismului si a perspectivelor unei Romanii reintregite.

Pentru a-si proteja interesele si pentru a se simti “fruntasi la ei in sat decat la oras (Romania) codasi”, politicienii basarabeni mentin vie minciuna necesitatii statalitatii moldovenesti, fluturand permanent stafia “intelepciunii politice” de a nu-i supara pe rusi, de a nu provoca minoritatile slave sau de a proteja sensibilitatile separatistilor transnistrieni.

Partidele declarate pro-romanesti devin inversunate sustinatoare ale statalitatii si suveranitatii Republicii Moldova jucand in hora ale carei acorduri sunt date de Voronin.

In prezent, pentru a schimba tonalitatile moldoveniste anti-unioniste, propaganda separatista a celor doua administratii de pe Bac si de pe Dambovita insufla basarabenilor speranta deloc realista a integrarii “statului independent si suveran” de peste Prut in Uniunea Europeana, pentruca acolo cele doua tari romanesti sa se reuneasca intr-o singura familie europeana.

Intrand in hora anti-unionista, politicienii Bucurestiului se spala pe maini de problema nationala a reunificarii, promitand suportul si laudand electoral eforturile partidelor pe care le reprezinta in sustinerea integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana lichidand din mesajul lor orice referire la un eventual viitor comun romanesc.

O dovada graitoare in acest sens ne-o pune la dispozitie chiar diplomatia romaneasca care s-a grabit sa satisfaca dorinta de emancipare si separare definitiva a Chisinaului, consfiintiind urmarile tratatului dintre Stalin si Hitler prin incheierea mult doritului pact de frontiera.

Mai mult, prin recenta respingere a comemorarii oficiale a deportarilor si crimelor sovietice impotriva cetatenilor romani din teritoriile romanesti instrainate ca urmare a ocuparii lor de catre URSS, actualul guvern roman si o parte a parlamentului si-au afirmat cu tarie politica de negare a oricaror indatoriri morale pe care le-ar avea Romania pentru fostii sai cetateni invocand faptul ca este vorba de teritorii care nu apartin Romaniei ci unor state straine.

Acest mod de abordare este incalificabil, reprezentand o dezertare de la datoria sfanta a oricarui guvern romanesc si a oricarui politician roman fie ca activeaza la Chisinau sau la Bucuresti de a face tot ce-i posibil politic, diplomatic, economic, propagandistic pentru a realiza integrarea Basarbiei nu in Uniunea Europeana, unde este improbabil sa ajunga de una singura, ci acolo unde-i este locul natural, in Romania.

Atomizarea interna a societatii romanesti accentuata de politizarea excesiva se extinde si in exteriorprin actiunea iresponsabila a clasei politice si are efecte nocive atat in comunitatile romanilor de pretutindeni cat si, extrem de grav, la nivelul populatiei din Basarabia.

Folosind pervers Legea Electorala prin care romanii de pretutindeni au cucerit dreptul natural de a-si avea reprezentanti in Parlamentul Romaniei, partidele de la Bucuresti folosesc aceasta lege pentru inlocuirea de facto a reprezentantilor autentici ai romanilor din afara granitelor cu reprezentanti pentru partide.

Din aceasta pozitie, “reprezentantii politici ai romanilor” exporta, inclusiv in Basarabia, lupta politica dintre partide.

Care sunt semnalele pe care Romania politica le trimite basarabenilor?

Cea mai favorabila perceptie la nivelul basarabeanului de rand este aceea ca romanii basarabeni, numiti “moldoveni” in toate luarile de pozitii si declaratiile politice, prezinta pentru Romania un interes mai scazut chiar decat romanii din comunitati dispersate cum ar fi cele din Italia sau Spania. Si asta, desigur, in masura in care pot fi folositi ca masa de manevra electorala manuita si cu ajutorul partidelor partenere din Basarabia.

Ce s-ar putea face? Probabil, societatea civila actionand prin organizatiile sale, prin personalitati, cu sprijinul mass-mediei nealiniate sa incerce corectarea acestor devieri nepatriotice ale conducatorilor, mai ales de la Bucuresti

Poate ar fi de sugerat cateva actiuni imediate:

  • semnarea unui “pact politic national” prin care sa fie instituit un moratoriu asupra luptelor politice si propagandei partinice dincolo de granitele actuale ale Romaniei si desfiintarea filialelor partidelor din strainatate
  • politicienii romani sa-si separe mesajul national de cel ideologic, si sa prezinte o pozitia comuna si unitara in problema nationala
  • partidele auto-intitulate romanesti din Basarabia sa-si defineasca politica si strategia fata de relatia Basarabia-Romania, independenta sau unire, eventual constituind o uniune politica pro-romaneasca si pro-unionista
  • personalitatile vietii publice basarabene aflate candva in fruntea miscarii pro-romanesti si pro-unioniste sa revina in prim planul unei noi miscari de renastere nationala romaneasca din Basarabia, renuntand eventual la pozitiile caldute primite in cadrul institutiilor oficiale ale Romaniei
  • activarea Congresului Romanilor de Pretutindeni a carui functionare pe langa Parlamentul Romaniei este deja legiferata
  • modificarea prevederilor din Legea Electorala referitoare la Circumscriptia 43 “Diaspora” pentru a elimina politizarea comunitatilor romanesti de pretutindeni
  • inceperea unei campanii sustinute in mass-media pentru educarea populatiei si constientizarea necesitatii reunificarii tarii.

Desigur, acest portofoliu este minimal si perfectibil, dar poate fi un inceput de dialog si actiune.

Dar oare exista parlamentari care pentru a nu submina interesul national unor interese meschine personale si de partid se pot detasa de vederile politicianiste inguste coborand la nivelul societatii civile cu care sa poarte dialoguri constructive?

Sau spectacolele propagandistice televizate sau mediate populist, gen “X s-a intalnit cu un grup al intelectualilor, diasporei, taranilor. etc pentru a discuta (hic) problemele lor si a le expune intentiile partidului”, sunt singurele forme considerate de ei intalniri cu poporul?

Parlamentari ai diasporei, veniti in diaspora, ori de cate ori sunteti solicitati, pentru a lucra impreuna cu cei pe care pretindeti ca-i reprezentati

Parlamentari romani, va asteptam “sa coborati” printre cei care v-au ales si datorita carora va castigati beneficii si salarii de neatins, pentru a le promova initiativele in Parlamentul Romaniei

Politicieni romani ai Basarabiei, nu va mai ascundeti in spatele pretextului protejarii sensibilitatilor minoritatilor, atata timp cat majoritatea romaneasca este discriminata si supusa presiunilor pentru renuntarea la identitate si istorie.

Mircea Popescu

4 Martie 2011

Notele bloggerului:

  • Ideile astea sunt vehiculate din 1991 încoace și nu aduc nimic nou;
  • Abordarea este specifică anilor 1990 și neconformă cu realitățile actuale (acelea de stat membru UE);
  • Arătatul cu degetul nu ajută cu nimic, niciodată;
  • Nu politicienii trebuie să fie motorul unionist, ci societatea civilă.

În fine, ar mai fi multe de zis. Câtă vreme, însă, fiecare se gândește mai mult la ciolanu propriu decât la supa comună, nici n-are rost să ne apucăm să povestim. Voi ce părere aveți?

4 Comentarii

  1. TNH 09 martie 2011 la 22:33 - Raspunde

    Cred că de ambele părți ale Prutului se fură ca-n codru. Dacă am fi o singură țară, numărul celor care ar fura de la stat s-ar micșora, deci nu e în interesul reprezentanților noștri. Vreau să spun că ar fi un singur Parlament, un singur Guvern, un singur președinte. Numărul celor care lucrează la stat în posturile din teritoriu, ar fi cam la fel, diferența mare fiind la numărul de șefi, care aproape s-ar înjumătăți. Crezi că vrea cineva asta?
    Cu toate astea, problema noastră e că economia îi praf. Avem legi date cu dedicație, aplicarea legii e aproape inexistentă, sistemul judiciar e corupt până în măduvă.
    Dacă am fi ca RFG și RDG, ar fi siplu, măcar cetățenii din est ar vrea unirea. Așa, nu vor nici unii, nici alții. În plus, nemții cam știu ce-i aia disciplină, au pus binele național pe primul loc. Dă-mi voie să mă îndoiesc că la noi s-ar vedea o astfel de abordare.

    Partea bună e că am o soluție, să ne rezolvăm problemele și apoi să ne unim. Sau măcar noi ăștia din România să le rezolvăm, că suntem mai mulți și dup-aia îi tragem în sus și pe ceilalți. Mai trebuie doar să găsim pe cine să votăm la următoarele alegeri, niște aleși care să nu mai practice pomana electorală, relația de subordonare față de biserică, ingerința în treburile justiției, licitațiile trucate, afacerile cu statul. Ați prins ideea.

    • Robin Molnar 10 martie 2011 la 07:34 - Raspunde

      Mai de grabă trece o cămilă prin urechile acului….

  2. TNH 09 martie 2011 la 22:44 - Raspunde

    Am uitat, citisem în urmă cu niște ani un articol în Cotidianul despre costul unirii, articol care lua în considerare și experiența nemților, destul de interesant zic eu, dar care a fost interpretat de unele minți obuze cum că ar avea un scop anti-unire doar pentru că pune accent pe sumă, nu pe sentiment. L-am căutat pe cotidianul.ro, dar nu l-am găsit. În schimb, l-am găsit pe alt site, dar formatarea lasă de dorit: http://www.presa-zilei.ro/stire/4551/unirea-basarabia.html

    • Robin Molnar 10 martie 2011 la 07:37 - Raspunde

      35 de miliarde de euro sunt destul de mulți bani, dar nu imposibil de mulți. A văzut cineva pe aici 20 de miliarde de euro? Că io nu i-am văzut.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.