Jesus Christ Superstar – teatru

Jesus Christ Superstar este mai de grabă o compoziție de operă rock decât o piesă de teatru propriu-zis și reprezintă un episod artistic relevant pentru arta muzicală a ultimilor 40 de ani.

Piesa Jesus Christ Superstar pe care am văzut-o eu în cadrul festivalului Galactoria 2011 organizat de  Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Facultatea de Teatru și Televiziune, Promoția 2011, are următoarele detalii “tehnice”:

  • Muzica: Andrew Lloyd Webber;
  • Libret: Tim Rice;
  • Regia: Miklos Bacs, Camelia Curuțiu, Irina Wintze;
  • Coordonator muzical: Incze Katalin;
  • Coregrafia: Hugo Wolf;
  • Creație video: Ana Maria Vijdea, Răzvan Chirilă, Cristina Hanes;
  • Sunet și lumină: Victor Lup;

Astfel, mă feresc să comentez despre acțiunea din piesă, despre care pot spune doar că este despre ultimele zile din viața lui Iisus, întrucât piesa poate fi și se merită a fi vizionată și pe internet, dacă nu se poate altfel.

În schimb, pot să comentez despre interpretare, care interpretare era, pe alocuri, prea orientată spre tehnica artistică și, deci, lipsea o parte din bucuria sau emoțiile veritabile necesare, în special în prima parte a piesei. Sigur, cum pofta vine mâncând, la final spectatorul era învăluit de emoții mai de grabă autentice și am văzut mai mulți oameni plângând la finalul piesei, lucru care nu m-a surprins câtuși de puțin.

Gradul de dificultate al piesei este mare și foarte mare, datorită naturii ei, dar pot spune că interpretarea a fost pe măsură, de la bună la foarte bună. Sigur, nu perfectă, dar a fost bună, singura chestie pe care am digerat-o mai greu fiind faptul că, pe alocuri, engleza cântată era neinteligibilă, ceea ce pentru un necunoscător al piesei, ca mine, era mai de grabă enervant.

În fine, de departe cel mai greu rol l-a avut Iisus, mai ales când la o fază trebuia să privească în sus, într-un bec de 1000 de wați și să cânte câteva minute bune. Asta ca să nu mai vorbim de aspecte precum lungimea versurilor și lungi episoade de cântat fără pauză.

Apoi, fără a minimiza contribuția altor actori, un rol de asemenea greu l-a avut Iuda, care trebuia să medieze mesajul dintre acțiunea piesei și spectatori, câteodată cu lungi scene pline de emoție, lucru nu tocmai ușor în condițiile în care și acest rol se baza pe episoade muzicale de lungime medie.

În încheiere trebuie să spun că piesa trebuie văzută din cel puțin două considerente:

  • Oferă un context uman al relației dintre Iisus și lume;
  • A influențat decisiv muzica rock, ducând la nașterea unor albume de o factură asemănătoare (rock opera), niște albume care se desfășurau precum niște piese de teatru. Exemple:

No, vă doresc vizionare plăcută!

Jesus Christ Superstar, la Galactoria (Cluj) 2011

Jesus Christ Superstar, la Galactoria (Cluj) 2011

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.