Kiev, după Soci

Odată ce se va fi stins Flacăra olimpică de la Soci, ar trebui să ne așteptăm ca Moscova să se activeze în Ucraina, în cazul în care prelungirea status quo-ului nu poate continua.

Pe de o parte, Ianukovici nu poate suporta costul reprimării demonstrațiilor și al alinierii cu Moscova, iar, pe de altă parte,  nu mai poate menține echilibrul între SUA și Germania.

Un lucru este sigur, în cazul în care există o jenă privind următorii pași în escaladarea luptei pentru influență  în Ucraina, aceasta se află mai mult la Washington și Berlin, și mult mai puțin la Moscova .

Și asta pentru că prejudiciul politic cauzat de postarea on-line a a convorbirilor telefonice dintre secretarul american adjunct de stat pentru afaceri externe, Victoria Nuland, și ambasadorul SUA la Ucraina Geoffrey Pyatt, este ireparabil. Cei doi americani au fost ascultați în timp ce stabileau la rece compoziția Guvernului… din Ucraina, dacă, desigur,  protestatarii pro-occidentali reușesc să îl răstoarne pe rusofilul președinte Victor Ianucovici. Nuland și Pyatt decid de acum care dintre liderii opoziției va participa la noul guvern pro-occidental din Ucraina și cine ar trebui să fie exclus . Prin procesul de dezbatere s-a arătat și care este omul susținut de americani în Ucraina – fostul ministru Arseni Iatseniouc, dar care este mai înclinat în a fi pe placul Berlinului. Mai mult, doamna Nuland, care este responsabilă cu Europa în cadrul Departamentului de Stat al SUA, spune, când vorbește despre prietenii ei din Uniunea Europeana “Și știi, la dracu….cu UE!”

Știam că răposații președinți ai SUA, Johnson și Nixon, vorbeau ca marinarii și birjarii în Biroul Oval, dar de săptămâna trecută, datorită serviciilor secrete ruse, știm că unii lideri ai diplomației americane perpetuează această tradiție și azi. Cam așa s-ar descrie modul în care SUA punctează strategia sa în Ucraina, remarcă cotidianul francez Le Monde, care atrage atenția asupra lecțiilor ce pot fi trase din acest incident, observând că cel mai interesant, în realitate, este tot ceea ce decurge în jurul valorii de interjecție.

Moscova nu ezită să recurgă la trucuri vechi ale KGB-ului

Potrivit Reuters, care citează o sursă diplomatică, înregistrarea a fost publicată pe YouTube joi, de către Dmitri Loskutov, un colaborator al viceprim-ministrului rus, Dmitri Rogozin, cu transcrierea în limba rusă, în timp ce Nuland ajungea la Kiev. O altă convorbire telefonică, mai puțin toxică , între asistenta doamnei Catherine Ashton, comisarul UE pentru politică externă, ​​Helga Schmidt, și ambasadorul UE la Kiev, Jan Tombinski a fost postată  pe YouTube, în același timp. Mesajul subliminal e: liderii occidentali vin și pleacă din Ucraina pentru a susține mișcarea  Maidan, dar serviciile secrete ruse sunt la ele acasă. În mod inevitabil, titlul de pe YouTube în limba rusă este ” Marionete de Maidan “.

Nu mai există diplomație secretă

Cu toate că americanii sunt cei mai în măsură să știe, după gigantica scurgere de telegrame diplomatice în 2010 cu WikiLeaks și cazul Snowden din 2013 și a faptului că NSA ascultă toată lumea, că dacă doi înalți oficiali americani discută despre una dintre cele mai mari și sensibile crize la nivel mondial, de pe telefoanele lor mobile, există posibilitatea să fie ascultați. Au discutat ei fără grija că sunt ascultați? Washingtonul nu a confirmat autenticitatea casetei audio, dar nici nu a negat, iar Victoria Nuland și-a cerut scuze față de UE. Însă toate acestea relevă diferențe profunde între americani și europeni cu privire la Ucraina. Potrivit Le Monde SUA abordează criza ucraineană în maniera războiului rece, adică Occidentul contra Rusiei. Americanii vor să impună sancțiuni și nu înțeleg de ce UE ezită. Dar europenii văd criza din Ucraina ca referindu-se în primul rând la UE, unde unul din vecini și o parte a populației aspiră să i se alăture. În plus, SUA sunt un stat federal, în timp ce în Europa, deciziile se iau în 28. Este mult mai complicat, ceea ce înfurie Washingtonul. “Americanii sunt de pe Marte , iar europenii de pe Venus “, după cum spune și titlul celebrei cărți a soțului doamnei Nuland, Robert Kagan, pentru că, la acest capitol ziarul francez conchide că, în afară de sancțiuni, SUA nu au mai mult de o soluție non-cheie la criza ucraineană.

Exasperare germană vs perseverență rusească

Toată această tărășenie constituie încă un ghiont în relațiile dintre Germania și SUA, din ce în ce mai reci, datorită faptului că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu a digerat tocmai bine dezvăluirile făcute de Edward Snowden cu privire la supravegherea electronică efectuată de NSA. Cancelarul Germaniei a fost prima care a reacționat, caracterizând vorbele doamnei Nuland ca absolut inacceptabile, fiind urmată de președintele Consiliului European, Herman Von Rompuy care a utilizat același termen, inacceptabil.

Afacerea Nulandgate a deschis o serie întreagă de discuții și comentarii atât în Europa, cât și în Rusia, privind rolul și mijloacele folosite de SUA în politica sa externă, pornind de la discuția dintre Nuland și ambasadorul SUA la Kiev.

Peter Koenig, fost economist la Banca Mondială, acum comentator la Vocea Rusiei, abordează afacerea și din alte  puncte de vedere, afirmând că “Nulandgate” demonstrează mai multe lucruri: primul, că diplomația tradițională nu mai funcționează, iar, al doilea, că SUA joacă un joc de putere și agresiune, interferând în guvernele democratic alese din alte țări*. Ca să își susțină punctul de vedere, Vocea Rusiei remarcă, prin declarațiile în exclusivitate ale lui Christoph Horstel, consultant guvernamental și publicist, că principala preocupare americană eate să continue încercuirea Rusiei de către NATO, fapt demonstrat și de ancorarea în largul coastelor ucrainene, în apele teritoriale ale Rusiei, a distrugătorului american USS Ramage și a navei comandant USS Mount Whitney, sub pretextul de a acorda „ajutor în caz de atacuri teroriste”. (Rusia și-a dat acordul pentru asta, n.r.)

Ce nevoie să fie de sancțiuni, dacă ai nevoie de vase în largul coastelor ucrainene? Dacă analizăm doar în mare, foarte superficial, la ce bun aceste vase? Două lucruri sunt clare. În primul rând, aceste vase pot face prea puțin bine, în cazul unui atac terorist la Soci. În al doilea rând, aceste vase sunt foarte bune dacă vrei să spionezi Rusia și Ucraina”.

Alți lideri europeni preferă, pentru moment, să facă haz sau să își mascheze furia or să acționeze precum Joao Vale de Almeida, ambasadorul UE la Washington, care a ripostat cu umor: „În cele din urmă, prejudiciul ar putea fi mult mai important decât lasă să se creadă dimensiunile anecdotice ale gafei doamnei Nuland. Încă o lovitură bună a rușilor în partida de șah jucată încă de anul trecut între Moscova și Occident.”

__________

* Acest articol nu este scris de mine, dar mi se pare important să precizez că nu cred că guvernul ucrainean a fost democratic ales. În condițiile în care democrația lor nu funcționează, nu poți spune că au un guvern democratic.

* Acest articol v-a fost oferit de către Eglo România, care vă oferă corpuri de iluminat.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.