Satul, inima orașului

  • #satinoras #gomboti (găluște) cu prune
  • #bistro Farm to Tork #intim #frumos #satinoras
  • Supă cremă de păstârnac, bună de te lingi pe bot #satinoras
  • Farm To Fork #bistro #cluj #satinoras
  • Interesant. Meniu alternativ și cu sprijin de la un nutriționist. #satinoras
  • Ciorbă de ied. Delicioasă. #satinoras
  • Cipsuri de păstărnac. Incredibil de bune. #satinoras
  • Ceainice albe la intrare. #frumos #satinoras
  • Bistro Farm To Fork - Satul, Inima Orașului. #satinoras
  • Am găsit unde să mănânc în #cluj niște supă cremă de hribi reali. #satinoras
  • Ai o profesie liberală? Lasă-ți cartea de vizită la noi! #satinoras

Voi începe cu un fel de paradox al alienării culinare. Iar paradoxul este acela că un bistro unde mâncarea este naturală are cele mai multe reclamații la OPC, de exemplu pentru carnea de găină din supa de găină de casă cu tăieței de casă…

Mai pe șleau, cineva a reclamat faptul că în acea supă de găină de casă, carnea era vânătă (“– Ce ați făcut, doamnă, ați bătut-o?“), așa cum este orice pui de casă ce a zburdat la soare. Am crezut că leșin, când am auzit, dar faza este verosimilă, pentru că am mai auzit de astfel de cazuri de oameni care întreabă dacă puiul de casă are o culoare specifică și carnea mai tare, fibroasă.

Al doilea paradox al mâncării de casă, în oraș, este acela că mâncarea naturală nu va fi niciodată cea mai gustoasă, în special pentru că nu conține monoglutamat de sodiu, un potențiator de aromă prezent în toate mâncărurile de proastă calitate, de la supă la plic, la mezeluri.

Ceea ce ne aduce la cel de-al treilea paradox al mâncării: comparativ cu preparatele modernizate, mâncarea naturală chiar este hrănitoare. Și este evident de ce, pentru că – despuind de chimicale preparatele din majoritatea restaurantelor – valoarea energetică a produselor este mică. Și aici, dacă lucrați la birou, știți la ce mă refer: (la) foamea de la ora șaptesprezece, când energia din masa de prânz s-a consumat de mult, iar acum organismul cere…

Chiar făceam glume pe chestia asta, când încă mai mâncam în oraș:

– Domnule, nu știu cum fac ăștia, dar au scos toate proteinele din mâncare.

Ei bine, la Bistro Farm To Fork, nu este așa. Adică, la Bistro Farm To Fork se folosesc 98% ingrediente din județul Cluj. Și vorbim aici despre animale de casă (pui, vită, porc, ied), despre legume și fructe produse de gospodării țărănești, vorbim despre ceva ce noi, la oraș, aproape am pierdut: gustul tradițional, aroma, textura, mirosul, totul!

Dealtfel, mâncarea a fost nu doar sățioasă, ci și incredibil de bună, precum o oportună reîntoarcere la valorile tradiționale ale poporului român – cinstea și omenia – într-un secol al alienării.

Vă recomand, deci, măcar o vizită la Bistro Farm To Form (adresa fiind Str. 21 Decembrie 1989, Nr. 100, Cluj-Napoca). Am certitudinea că nu veți regreta.

Asta, dacă nu cumva ați uitat gustul mâncării de casă între timp…

P.S. Dacă vă întrebați, restul de 2% dintre ingrediente sunt Coca Cola și alte cele care nu se produc în Cluj și de care este nevoie într-un restaurant.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.