Despre vremurile tulburi

“În vremuri tulburi, proștii sunt profeți!”

Inițial vroiam să scriu un articol cu spume, să le arăt ce cred eu despre ei, dar am demonstrat, deja, că știu să înjur, deci nu mai am ce să demonstrez în materia limbajului.

Puteam să mă cobor la nivelul unuia care-mi reproșa că muncesc cinstit și onest și-mi permit luxul de a sta singur în chirie, iar altuia, căruia nu i-a plăcut calculul meu, puteam să-i dau peste bot că n-are argumente. Fiindcă el știe mai bine, deși…

Dar, când eram în toiurilor spumelor caudine, l-am văzut pe un tânăr adolescent care era imobilizat într-un scaun cu rotile. Săracul de el, nu ajunsese la stadiul acela în care nu știi ce să mai faci când, la prima felație primită, simți că te termini instantaneu, așa că mi-am dat seama că supărarea mea este trivială.

Deci putem să ne înveselim și să trecem mai departe, nu? Doar revelația din primul paragraf vorbește de la sine…

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.