Nu în fiecare zi mi se întâmplă să mă dezgust profund de lume și de viață, dar astăzi am două revolte majore în suflet și vreau să vorbesc despre ele, pentru că ele sunt izvorul unor acțiuni viitoare:

1. Sunt dezgustat de lașitatea europeană în fața agresiunii sovietice. Am înțeles că nu vrem război armat sau economic, dar n-am înțeles de ce n-am strâns lațul și pentru sovieticii de rang înalt, cei care contează cu adevărat. Asta n-am înțeles și pentru asta nu există nicio justificare. Adică, am taxat câteva marionete, nici măcar două duzini, și pe călăi i-am lăsat în pace, că ei au treabă.

Sunt dezgustat. De aceea SUA este unde este iar UE nu, pentru că SUA măcar în ultimul ceas pune piciorul în prag. Noi nu, noi nu ne putem ridica la înălțimea principiilor de demnitate națională și umană care pretindem că ne reprezintă și, după părerea mea, trimițând opt mii de soldați nemarcați, Putin a cucerit și Germania și Franța și Mare Britanie, fără să tragă măcar un foc de armă asupra lor, iar ăștia nici măcar nu-și dau seama.

Dacă situația se împute, oricât de mult mi-ar displăcea SUA, nu mă văd legat de mâini într-o Europă înfrântă de propria-i lașitate. Asta, unu la mână.

Apoi, se vede că suntem conduși de mediocri. Măreața Europă este condusă de mediocri care repetă aceleași greșeli pentru care zeci de milioane de oameni au murit doar secolul trecut: nu vom lua măsuri dure, pentru că asta ne va face rău economiei. Așa se spunea și-n 1938 când Hitler invada primele teritorii, este aceeași speță, trasă aproape la indigo.

Dacă am fi fost conduși de elite, măcar de un avocat, cum este cazul în SUA, ar fi înțeles că situația ar fi putut fi salvată doar acționând într-o manieră fermă, nu leșinată, ca acum. Și mă irită că toți diplomații noștri se dau buni și drepți, în timp ce rușii pot să vină și să ne violeze încă o tură femeile, să ne mai iasă o jumătate de generație de blonzi pe la noi, deosebirea fiind doar aceea că acum rușii vin în vacanță, înarmați cu ruble și carduri de credit americane.

2. ÎCCJ a decis că Ponta nu a plagiat pentru că fontul folosit nu a fost același. Nu mi-a fost dat, în istoria recentă, să cunosc o mai mare insultă la adresa intelectualității, a muncii cinstite și a onestității juridice. Sigur, nu comentez decizia ÎCCJ, pentru că ea s-a bazat pe „expertiza” unor vânduți, iar eu aș vrea să știu cine sunt acești vânduți și cum își permit acești mizeri morali să-și bată joc de bruma de posesie intelectuală pe care mii și zeci de mii de români încearcă să și-o creeze.

Oricum, am în vedere să-mi mut toată proprietatea intelectuală din România, pentru simplul motiv că la noi nu doar că nu este în siguranță, dar chiar îți poate fi furată, fățiș.

Bineînțeles, deodată cu proprietatea intelectuală, îmi mut și orice altă întreprindere aducătoare de venituri din acea proprietate intelectuală, cel mai probabil într-un paradis fiscal din UE, și o spun asta cu toată sinceritatea.

Și aș face-o nu pentru că aș fi patriot, ci pentru că înțeleg să-mi protejez avutul. Adică, dacă ăștia ne fură fățiș, proști am fi să stăm aici să ne fure și pe noi.

Nu, astăzi nu iubesc nici România și nici Uniunea Europeană, pentru că dincolo de ambalajul frumos vopsit se scunde un putregai irezistibil.

Să ne fie rușine!

P.S. Nu aveam încredere în ORDA înainte de faza asta, iar acum n-o să am nici atât.

P.P.S. Bonus: