… cum nu vor ei să se însoare sau, dacă se însoară, cum nu vor ei să facă copii sau, dacă au făcut și una, și alta, ai dracu mileniali, cum nu vor ei să stea în țară.

Am avut discuția asta cu cineva, care-mi spunea că este cazul să ne luăm și să facem copii și să ne așezăm și noi la casa noastră, cu reproșul că asta nu e treabă ce facem noi.

Și-atunci i-am zis:

Nu este vina noastră că aceasta este societatea pe care ne-ați croit-o.

Și am detaliat:

1. Să zicem că faci copii. Unde-i naști?
2. Și dacă-i naști, și dacă ai o problemă, pe cine te bazezi? Pe statul român să te ajute?
3. Și-apoi, trebuie să meargă la grădiniță. Unde sunt locuri? Și ce condiții i se oferă?
4. Și-apoi vrei să-i dai o educație, prin școală, care să completeze educația de acasă. Cu cine? În ce școală? Cu merge la școală? Îl pui să care 5 kilograme de ghiozdan?
5. Bun, termină școala. Va lucra ce? Ca să plătească taxe și să-și bată statul joc de el prin funcționari inepți, incapabili ori de-a dreptul rău-voitori?

Care-i logica? Că sensul nu se vede decât dacă te uiți în jur cu ochii închiși.

Din liceu, mai mult de jumătate nu s-au însurat până la vârsta de 35 de ani, și tot până la vârsta de 35 de ani, numai o treime au făcut copii, majoritatea în alte țări.

De asta zic, nu este vina noastră că părinții au votat de două ori cu Iliescu și cu Frontul Salvării Securității, nu este vina noastră că nu vrem să retrăim cumpliții ani 1980 și 1990 și în mod clar nu vrem să aducem pe lume copii care să crească în sărăcia și neputința acelor ani.

Așa că dragi pensionari, dacă vreți nepoți, puneți mâna și semnați Fără Penali în Funcții Publice, ca să se curețe țara, că altfel v-ați lins pe bot și de copii, și de nepoți. Și va fi vina voastră că așa v-ați așezat societatea, o societate de bătrâni neputincioși rămași singuri la bătrânețe, cu copii evadați din țară ca dintr-o pușcărie.