Încă una despre precariat

Citeam deunăzi un articol despre oameni din Londra care muncesc și nu își permit nici măcar lucruri de bază precum mâncarea, și seara stau la coadă pentru o masă gratis.Oamenii care muncesc dar nu câștigă destul cât să trăiască, oameni care nu au locuri de muncă stabile, oameni care sunt vulnerabili la orice mică fluctuație a pieței muncii, aceștia formează precariatul.

Și din câte constat, această pătură socială se extinde. Desigur, nu vorbim despre sărăcie absolută, nu vorbim despre sărăcie extremă, acestea sunt în scădere la nivel planetar, însă nu putem să nu observăm faptul că pătura oamenilor care au nevoie de ajutor crește de la o zi la alta.

În cazul specific la Londrei, o parte din vină o au politicile guvernului, care a permis ca oricine să cumpere proprietăți, indiferent de sursa de proveniență a banilor, astfel încât prețurile au crescut nestăvilit, ceea ce a făcut ca și chiriile să crească nestăvilit.

Or, dacă majoritatea banilor câștigați de oameni se duc pe chirie, aceștia vor trăi în continuare în sărăcie.

O altă cauză o reprezintă contractele de muncă cu zero ore, adică acele contracte de muncă în care dacă au nevoie de tine, muncești, dacă nu, nu, care reprezintă nu o formă de muncă, ci de șomaj întrerupt de scurte perioade de muncă.

Firește, nu cred că-i ține nimeni cu forța acolo, dar…

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.