Am intrat într-o nouă eră computațională

Încă de pe vremea când lucram la HP, știam că se lucrează la ceva senzațional din punct de vedere al aplicațiilor ce necesită putere de calcul brută. Nu doar intrări și ieșiri de date masive sau nu știu ce alte resurse încă scumpe, ci putere de calcul, pur și simplu.

Ei, dar aseară am aflat că HP a dat drumul pe piață unor servere ultra-dense, cu microprocesoare Intel Atom S1250/ S1260 și, înainte să spuneți că OK, microprocesoarele Intel Atom sau ARM sunt slăbuțe, ei bine: nu! Acel microprocesor/ SoC (System on a Chip) a fost conceput special pentru servere.

Și, ca să înțelegeți mai bine de unde vine entuziasmul meu, pe 4,3 unități de volum (echivalente a patru servere subțiri sau două standard), în aceeași unitate – modelul HP Moonshot 1500 System – se află 45 (da, patruzeci și cinci) de servere HP ProLiant independente și hot-swapable (care se pot deconecta în timp ce unitatea este pornită!) numite cartușe.

Pe partea de networking, modelul HP Moonshot 1500 System are, pe lângă multele microprocesoare, și două module de rețea (switch) de câte 4 x 1Gbps, în total (teoretic) de 8 Gbps, respectiv mai multe module de acces la hard discuri SAS/ SATA într-o combinație inginerească foarte inteligentă!

De fapt, toate “cartușele” sunt expuse la trei magistrale de mare viteză, programabile și configurabile de către client (pot să funcționeze ca PCI-E, Ethernet sau orice este nevoie) și, foarte important, consumă puțin.

Ca să rezum, traduc din documentația oficială:

Un sistem HP Moonshot complet populat consumă cam 850 de wați. Acest sistem oferă 180 de thread-uri de execuție (dacă vreți, 180 de nuclee) la 2,0 GHz și cu 2 GB de RAM fiecare, cu un consum de sub 5W per firul de execuție.

Înțelegeți acum de ce spun că este revoluționar?

Densitatea puterii de procesare este incredibilă și-mi vine să plâng numai când mă gândesc ce va urma, pentru că HP – din cele declarate – va oferi pe parcursul acestui an și în anii ce vor veni noi modele de cartușe ProLiant (acele multe servere mici) pentru aceste sisteme, cartușe cu microprocesoare provenite de la producători precum AMD, Applied Micro, Calxeda și Texas Instruments (și nVidia, cred eu!).

Stați, că mai e! Într-un astfel de server poți să amesteci aceste cartușe după cum ai nevoie, în funcție de specificul aplicației sau aplicațiilor pe care le folosești. Laser, tăticu!

De aceea și spun că am intrat într-o nouă etapă a dezvoltării societății informaționale, întrucât un astfel de server are topologia specifică unui supercomputer, pentru că servere cu microprocesoare RISC (Reduced Instruction Set Computer, principial asemănătoare cu ARM) avem de zeci de ani. Deosebirea, însă, constă în aceea că – în timp ce pe o singură placă de bază se află un număr mic de microprocesoare, în cazul noului server de la HP avem de-a face cu puține procesoare pe multe și mici plăci de bază, interconectate ultra-rapid, cum sunt sub-sistemele video avansate de astăzi.

Practic,  ce aș vrea să rețineți de aici, este că până acum aritmetica era de 1,2, 4, 8 sau 16 procesoare per server, acum avem 180.

4 Comentarii

  1. Andrei Daniel 09 aprilie 2013 la 14:13 - Raspunde

    Nici nu stiu ce sa scriu… mama suna prea copilaresec, wow prea cocalaresc, incredibil zici ca exagerez!
    Tare, suna asa si asa, deci chiar tare este termenul ce exprima ce simt eu acum!
    Informatiile relatate de tine se potrivesc unui scenariu de film:
    Suntem in 2013 tot e frumos si simplu si dintro data se deschide o usa ce te trimite in viitor!

    • Robin Molnar 09 aprilie 2013 la 15:04 - Raspunde

      Îți dai seama că, la chestii din astea, mă simt ca un copil! =))

  2. Mihai Todor 11 aprilie 2013 la 02:04 - Raspunde

    Io-s curios cine-și va face infrastructura pe aceste servere 🙂

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.