Experimentul etiopian
Și totuși, nu știm nimic despre educație. Sau despre interacțiunea dintre om și tehnologie. Sau poate că știm mult, aproape tot, și de aceea experimentul următor a avut acest rezultat. Oricum, este extrem.
„Am lăsat cutiile în sat. Închise. Sigilate. Nici o instrucțiune, nici o persoană. Mă gândeam că până la urmă copiii o sa se joace cu cutiile! După patru minute, un copil nu numai că a deschis o cutie, dar a găsit butonul de on/off. El nu mai văzuse până atunci un buton on/off. A pornit tableta. După 5 zile, fiecare copil folosea 47 de aplicații pe zi. După două săptămâni cântau cântecele ABC în limba engleză în sat. Și după 5 luni, au hack-uit Android-ul. Un idiot din organizația noastră sau de la laboratorul media a dezactivat camera! Și copiii și-au dat seama că tabletele au o cameră, așa că au hack-uit Android-ul!”.
Mi se pare foarte interesat și, dacă n-ar fi fost un experiment serios, făcut de oameni serioși, mi-ar fi fost greu să cred deși, după cum povesteam odinioară (nu mai am linkul), am văzut ceva asemănător chiar eu, cu un copil de cinci ni care s-a dus la un PC, și-a pornit un joc și a început să se joace, deși nu mai făcuse aia până atunci.
Foarte interesantă interacțiunea asta, nu?
Mie nu mi se pare ieşit din comun, e natural. Copiii sunt curioşi prin natura lor, aşa încât vor răsuci orice artefact pe toate părţile până înţeleg cum funcţionează. De ce trebuie ca artefactele tehnice să nu fie lăsate la îndemâna copiilor?
Vorba lui Bulă:
„Ce aţi făcut azi la şcoală?”
„Am preparat dinamită la ora de chimie.”
„Şi mâine ce faceţi la şcoală?”
„Care şcoală?..”
😀
~Nautilus
Pentru a opera o tabletă, ai nevoie de minime cunoștințe tehnice. Se pare că, totuși, nu. Deci fie designul este foarte intuitiv, fie copiii ăia au ceva…