Mică incursiune în misterele universului

Conform unei descoperiri recente, și extrem de controversate, în diferite părți ale universului nostru, anumite constante universale au valori diferite. Sursa (via Mihai Todor).

Amu, se teoretizase, deja, ideea că existența universurilor paralele (teoria stringurilor) este dată de combinațiile dintre valorile constantelor universale care variază de la un univers paralel la altul și, matematic, s-ar putea să fie chiar posibil.

De asemenea, aceeași teorie mai spune că schimbul informațional între universurile paralele este imposibil, ceea ce exclude automat și schimbul de materie între ele, universurile paralele.

Însă nimeni nu a prevăzut că într-un singur univers, cum este acesta, valorile constantelor universale variază… Practic, prin ceea ce s-a observat, ar putea avea loc unificarea mai multor universuri, în colțuri îndepărtate ale universului acesta. Ceea ce este foarte interesant din mai multe puncte de vedere:

  1. Problema cu această lucrare controversată este că în fizica actuală se PRESUPUNE că în acest univers, toate constantele universale (de unde și numele) au aceeași valoare (deci sunt constante). Amu, dacă stau să mă gândesc mai bine, nu văd de ce ar trebui ca în două puncte din univers, puncte aflate la peste zece miliarde de ani-lumină depărtare (valoare arbitrară, ideea e că trebuie să fie semnificativ de depărate), materia să se comporte la fel.
    1. De exemplu: în timp, electronii își încetinesc mișcarea în jurul nucleului atomic. Pentru diferențe de timp semnificative, de ordinul miliardelor de ani, între două puncte oarecare din univers, ne putem imagina că electronii se învârt diferit, deci clar constantele atomice nu mai sunt chiar aceleași (de fapt: sunt variabile, doh!) ceea ce, în cascadă, poate avea (are) efecte neprevăzute la nivelul legilor fizicii care guvernează atomul…
      1. Modificarea legilor care guvernează atomul ar putea avea implicații la nivelul forțelor nucleare care țin laolaltă nucleul atomic, ceea ce este semnificativ, știind că particulele cu aceeași sarcină electrică – în acest caz protonii – se resping.
        1. Ceea ce, mai departe, ar putea avea implicații asupra reacțiilor nucleare, adică la formarea și viața stelelor…
        2. Ceea ce ar putea afecta o altă forță fundamentală a fizicii: gravitația, cu efecte inimaginabile…

Teoria ar fi, deci, că materia din univers funcționează după aceleași legi universale, însă valorile constantelor care intervin în acele legi sunt locale.

  1. Ceea ce, mai departe, implică faptul că materia veche se comportă într-un anume fel, în timp ce materia nouă se comportă altfel, pentru că are alte constante în legile sale. Ceea ce duce la întrebări precum:
    1. Cum se creează materie nouă?
    2. Din ce?
    3. Și, oare, pe parcursul existenței sale, materia se comportă pe baza constantelor în care a fost creată sau, mai plauzibil, își schimbă comportamentul în funcție de variațiile locale ale constantelor fizicii?
    4. Dacă materie nouă este creată constant, ce spune asta despre Teoria Big Bangului care a spus că materia s-a format atunci?
      1. Nu cumva scârțâie și această teorie?
    5. Oare noi suntem materie veche sau materie nouă?
    6. Oare cum arată antimateria materiei care are alte constante ale legii fizicii ce o guvernează?
  2. Dacă anumite constante variază de-a lungul universului, după cum pare, cât este viteza luminii (o constantă momentan universală a fizicii actuale) acolo?
  3. Ce spune asta despre găurile negre? Oare n-ar putea fi doar niște puncte în univers guvernate de aceleași legi ca și restul universului, dar în care constantele legilor fizicii să aibă valori “absurde”?

În fine, pot să o țin așa mult și bine. Sau pot să vă ofer câteva delicii ce sper să vă stimuleze imaginația:

  • Întrucât constantele atomilor/ moleculelor variază, ar putea fi posibil să avem gheață la peste o mie de grade Celsius (echivalent energetic).
  • Întrucât constantele radiațiilor variază, ar putea fi posibil să avem ființe care văd (percep) în spectre electro-magnetice non-optice, de genul undelor radio, razelor gamma și așa mai departe. Oare cât de tare o fi să vezi în spectrul radioactiv?
  • Reacțiile chimice, așa cum le percepem noi, ar putea avea loc la temperaturi cu puțin peste zero absolut (așa cum îl percepem noi azi)…

Nu e fascinant?

23 Comentarii

  1. Mihai Todor 05 noiembrie 2011 la 16:14 - Raspunde

    “în timp, electronii își încetinesc mișcarea în jurul nucleului atomic” – Tare-s curios de unde ai mai scos-o și pe asta, că eu nu am învățat-o la fizică 😀

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 16:41 - Raspunde

      E pe bune, dar nu mai știu de unde am învățat-o. Și are și o explicație: protonii din nucleu atrag electronii care, pentru a putea orbita în continuare în jurul nucleului, își consumă o parte din energie, încetinind (ca și o consecință a Teoremei Relativității). Când universul va muri, peste vreo 45 de miliarde de ani, electronii se vor prăbuși în nucleu, anihilându-se cu protonii.

      • Mihai Todor 05 noiembrie 2011 la 19:47 - Raspunde

        Hm… Eu știam doar că temperatura unui corp este direct proporțională cu viteza de oscilație a atomilor acelui corp. Atunci când atomii nu mai oscilează, atingi 0 grade Kelvin. Din păcate, nu știu cum afectează asta mișcarea electronilor, dar, tind să cred că fenomenul descris de tine nu e prea corect din simplul motiv că la nivelul subatomic guvernează fizica cuantică și nu cea newtoniană…

        • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 20:05 - Raspunde

          Nu are legătură sau legătura dintre temperatură și viteza electronilor este irelevantă în acest context. Inițial, chestia asta cu viteza (energia) electronilor a fost folosită în primul postulat al lui Bohr (Niels), care a venit cu un model atomic aproximativ, însă, mai apoi, un alt model atomic/ un alt set de legi ale fizicii, mai moderne și mai complete, a preluat chestia asta. Îmi pare rău că nu-mi amintesc mai mult.

          • Mihai Todor 05 noiembrie 2011 la 21:00 -

            Da, cunosc acest model, care, din păcate, este eronat, sau, mă rog, cel puțin incomplet. Dacă nu mă înșală memoria, Scrodinger și generația “nouă” de fizicieni au introdus bazele modelului atomic, care este considerat actualmente valid. Acest model este complet definit de fizica cuantică, care se bazează pe noțiuni precum entropie. De asemenea, stimatul domn Albert Einstein afirmă că E = mc2, lege pe care nu văd cum o poți respecta în condițiile prezentate de matale 🙂

            Mă rog, discuția este pur speculativă, pentru că ar trebui să fii de acord cu mine că aceste noțiuni depășesc cu mult nivelul nostru de înțelegere 😀

          • Robin Molnar 06 noiembrie 2011 la 16:57 -

            La ce model atomic te referi?

          • Mihai Todor 06 noiembrie 2011 la 19:24 -

            Păi, în principiu la modelele care se bazează pe noțiunea de “orbital”, caz în care se aplică principiul incertitudinii al lui Heisenberg asupra electronilor…

            Și, de aici în colo ajungem la noțiuni de fizică și matematică greu de digerat…

          • Robin Molnar 07 noiembrie 2011 la 07:34 -

            Da, de aici se ajunge la fizica cuantică modernă…

  2. Eugen 06 noiembrie 2011 la 11:56 - Raspunde

    Mda, aud pentru prima dată că pot varia constantele universale. De curiozitate, viteza luminii poate să varieze? Că teoria restrînsă a relativităţii se bazează pe postulalatul că viteza luminii este întotdeauna aceeaşi şi principiul relativităţii mişcării al lui Galilei este întotdeauna adevărat.

    • Robin Molnar 06 noiembrie 2011 la 16:59 - Raspunde

      Păi s-ar putea să da, dacă e să păstrăm principiul de mai sus.

    • Mihai Todor 06 noiembrie 2011 la 19:35 - Raspunde

      Până recent, lumea era ferm convinsă că viteza luminii este într-adevăr o constantă universală. În urma acestui experiment, au început să apară dubii, deci, rămâne de văzut

      Totuși, experimentul efectuat de cercetătorii de la CERN îl contrazice pe acesta, deci va fi nevoie de multe validări ale acestor teste până să putem trage niște concluzii…

      • Robin Molnar 07 noiembrie 2011 la 07:35 - Raspunde

        Din câte am înțeles eu, experimentul acela era hoax/ flawed…

        • Mihai Todor 09 noiembrie 2011 la 19:08 - Raspunde

          Mai uită-te o dată peste linkurile date de mine și apoi vino cu presupuneri de genul “hoax”. Aici vorbim de unii dintre cei mai inteligenți oameni de pe planetă, recunoscuți mondial prin multe lucrări științifice și publicații de calitate. Ei au obținut un rezultat care i-a bulversat și au cerut sfatul întregii lumi pentru a descoperi unde au greșit măsurătorile, dacă cumva este vorba de o greșeală. Până în momentul de față nimeni nu a spus că e valid rezultatul, și se va încerca replicarea experimentului și la Fermilab. De asemenea, au apărut varii speculații (care mai de care mai exotice) pentru discrepanța obținută, care, de asemenea, sunt în decurs de validare…

          • Robin Molnar 09 noiembrie 2011 la 20:06 -

            Eu sper să fie real, dar momentan am auzit numai o dezmințire, cum că neutronii respectivi nu proveneau de la CERN.

          • Mihai Todor 09 noiembrie 2011 la 20:55 -

            Bre, oamenii ăia au o reputație și vorbim de un experiment care a decurs de-a lungul unei perioade lungi (3 ani, dacă nu mă înșală memoria), deoarece aceste calcule sunt efectuate statistic, pe mai multe eșantioane de date. Chiar crezi că le-ar fi scăpat tocmai lor acest “mic” detaliu? Gândește-te că nu era vorba de un flux continuu de neutroni. Care ar fi fost șansele să se sincronizeze de mai multe ori cu alte surse? Să fim serioși…

          • Robin Molnar 10 noiembrie 2011 la 19:42 -

            N-am spus că ar minți, ci că eu asta știu.

          • Mihai Todor 20 noiembrie 2011 la 04:10 -

            Ia uite aici mă, Toma Necredinciosu’ ce ești =))

          • Robin Molnar 20 noiembrie 2011 la 20:59 -

            Să zicem că 6 Km/s este mai mic decât marja de eroare… 😛

          • Mihai Todor 21 noiembrie 2011 la 00:35 -

            Mai vorbim noi după ce vor valida rezultatul 😉

          • Robin Molnar 21 noiembrie 2011 la 07:41 -

            De-abia aștept.

  3. Eugen 06 noiembrie 2011 la 19:06 - Raspunde

    Păi conform teoriei relativităţii, dacă viteza luminii ar putea creşte atunci timpul ar începe să treacă mai repede. Şi reciproca este valabilă. Viteza cu care trece timpul este proproţională cu viteza luminii.

    • Mihai Todor 06 noiembrie 2011 la 19:44 - Raspunde

      Dacă viteza luminii nu ar avea, totuși, o limită superioară, atunci eu cred că va trebui să modificăm teoria relativității…

    • Robin Molnar 07 noiembrie 2011 la 07:31 - Raspunde

      De fapt, aceasta este o implicație a faptului că un corp cu masă poate avea numai o anumită energie de mișcare. Or, dacă aceste constante universale variază, putem presupune și că energia maximă a unui corp variază, ceea ce, mai departe, face ca până și viteza luminii să poată varia. Asta, desigur, dacă privești lucrurile dintr-o perspectivă mecanicistă.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.