O părere despre o a doua revoluție cibernetică
Acum aproape două luni, exprimam opinia SF cum că am fi în pragul unei revoluții cibernetice. S-ar putea să fi avut dreptate, vom vedea în anii ce urmează.
Însă pentru că lucrurile sunt arareori simple, Mihai mi-a trimis un link spre un articol pe care l-am studiat de mai multe ori, încercând să-i înțeleg implicațiile: niște cercetători au creat un circuit electric cu patru sute de tranzistori ce mimează o sinapsă cerebrală.
Ei bine, știrea asta aparent banală, cu unii care au inventat un circuit electric, s-ar putea să nu fie deloc banală, ci să aibă implicații foarte, foarte profunde, incredibil de complexe, mai ales că am fi tehnic capabili să construim cipuri cu milioane de astfel de sinapse. Să vă dau un exemplu.
În informatică se folosește sistemul binar. Astfel, diagrama logică a unui algoritm este, fundamental, bidimensională:
Dacă vaca -> muge -> are lapte
……………..-> nu muge – > nu are lapte
Sau:
Dacă -> utilizatorul -> face click -> afișează imaginea
……………………………-> nu face click -> mergi mai departe
No, asta este gândirea actuală. Și momentan e destul de bună. Ei, dar pe viitor, prin folosirea electronicii analogice de mai sus, s-ar părea că vom avea nevoie de programatori capabili să gândească multi-dimensional, corespunzător logicii multidimensionale a creierului.
Ceea ce mi se pare semnificativ, întrucât ființele umane nu sunt educate să gândească multidimensional. Cel puțin, în școală nu se învață asta decât, cel mult, la geometrie. Or, pentru a face programare multi-dimensională, unde dimensiunea auxiliară îmi pare a fi ponderea/ proporția/ o (altă) unitate statistică, trebuie să ai o gândire de asemenea multi-dimensională.
Să ne gândim un pic, în acest caz, ce ar însemna asta: algoritmul de mai sus n-ar mai fi funcțional, pentru că nu am mai lucra cu valori absolute de adevăr (fals sau adevărat), ci cu valori ponderate. Or, cum poate un om funcționa logic cu valori parțiale de adevăr (un adevăr parțial invalid) pentru a scrie un algoritm complet valid potrivit situației?
Ce fel de compilator de cod s-ar folosi? Și în ce s-ar scrie acel cod? Ce înseamnă, în condițiile de mai sus, că putem concepe un algoritm prin care să determinăm, după exemplu, că vaca are lapte? Cât ar trebui să fie a treia dimensiune? Și ce fel de inteligență trebuie să ai pentru a înțelege codul multidimensional?
Putem face acest exercițiu de imaginație și de logică, cu următoarele exemple:
- De copilul plânge, atunci îi este puțin foame.
- Dacă latră, probabil că Rex, câinele ciobănesc, se simte singur.
- Dacă tai partea exterioară a părții interioare, rămâi cu partea interioară a părții exterioare…
Eu, dacă aș fi o mare companie de IT, aș investi serios într-un centru de cercetare a științelor neurologice și comportamentale…
No, pe final, am și o întrebare: este adevărat că o mașină vede adevărul diferit de un om? Este posibil?
Suntem cu mult mult mai departe decat chipul ala 🙂 … IBM BlueGene a simulat deja functionarea circuitelor sinaptice dintr-un creier de pisica.
La ora actuala IBM (pentru DARPA, Departamentul de Aparare pentru Proiecte de Cercetare Avansata – parte a DoD) lucreaza la circuite adaptive, care se modifica singure pe parcurs ce invata din informatiile unor parametrii de intrare (senzori/telemetrie).
Asteptarile IBM (DARPA) sunt optimiste … pana in 2020 vor simula un creier uman !!!
Dar toate astea sunt si mai nesemnificative in fata „Quantum entanglement”, va fi ceea ce a fost tranzistorul pentru secolul trecut. Creierul uman va fi depasit de miliarde de ori in viteza si putere de analiza.
Dar estimarile mele in directia asta sunt undeva intre 20-25 de ani ca prototip si ~ 30 de ani pana la un computer cuantic real.
„Data” din star-trek … este o realitate previzibila in urmatorii 50 de ani, iar punerea in practica a calatoriilor interstelare/galactice vor avea un ajutor: stiinta dincolo de intelegera creierului uman, Crierul Cuantic ale carui limite aproape ca nu vor mai exista (poate resurse de energie) !
Cat despre genetica … vor fi utilizate limbajele de programare si maipulare genetica, toate supervizate de puteri de calcul inimaginabile (azi), dar aproape de realitate in 30-40 de ani.
Si multe multe altele … dar pana la computerul cuantic o sa avem parte de inlocuirea Siliciului cu Carbon (graphene), saltul de putere va fi de ~ 100-1000 de ori (comparativ cu Si) si asta in urmatorii 10 ani.
Super tare. Se vede cine se ține la curent cu partea asta de hardware. Mulțam fain de info! 😀
Incerc pe cat posibil sa evit cancanu-rile sa sa ma documentez despre stiinta-si-tehnica (era si o revista cu numele asta, foarte buna la vremea ei).
Pana la urma ce conteaza: Evolutia umana in multiple directii (stiinta, socializare, psihic, fericire) sau cine si-a mai baga silicoane, ce mai este la moda in vestimentatie, ce legi pentur sclavie mai publica guvernul pe sub mana
… sau evolutia omului ?
Despre evolutie: a nu se interpreta in sens Darwinist, precursorul unui razboi mondial, idolul celui care se numea Hitler … dar sigur foarte multi nu inteleg la ce ma refer! Epurarea etnica a avut la baza evolutia speciilor, selectia naturala!
Dar asta’i alta poveste … (vezi doc. Expelled – No Intelligence Allowed)
Știință și tehnică mai există și acum. 😀
da, stiu ca mai exista, dar internetul este mai aproape , plus ca am zeci de feeduri care ma anunta despre tot ce misca in domeniu … la minut 🙂
Mie încă îmi mai place mirosul hârtiei.
Dar ce este adevarul? Eu cred ca este o notiune relativa. Suntem oameni, asadar particulari, si putem avea adevaruri diferite intre noi.
Probabil masina vede adevarul in functie de procentul studiului asupra oamenilor. Daca o masa de peste 50% considera bun laptele de vaca, masina va considera adevarat ca laptele de vaca este bun. Asta nu inseamna ca este adevarat pentru toti indivizii.
(M-am exprimat cat de brut am putut, ca sa nu intru in detalii despre minciunile unora, considerate adevarurile altora) 🙂
P.S. Na, am avut pofta si de un articol despre tehnologie 🙂
Exact. Ce este adevărul? Matematică? Logică? P
Domeniul care lucreaza cu „valori partiale” de adevar exista deja demult si se numeste „logica fuzzy” :
http://en.wikipedia.org/wiki/Fuzzy_logic
(Asta-mi aminteste de fizicienii aia care au redescoperit matematica matricelor prin anii 1920-1930 lucrand la mecanica cuantica, desi matricile si proprietatile lor aveau ceva vechime in matematica la data respectiva).
Să știi că n-am cuplat, când am scris articolul după cum bine ai intuit. =))
„este adevărat că o mașină vede adevărul diferit de un om? – Adevărul despre ce? 🙂 Chiar crezi că se va mai pune problema de adevăr și minciună atunci când toată rasa umană se va reduce la un „creier” virtual? 😀 Tare mi-aș dori să prind ziua când toate aceste probleme care fac parte din natura ființei umane devin banale și irelevante 🙂
Nu mă refeream la adevăr și minciună în concepția umană. 😛