Nu cred că înțeleg care-i modul în care a fost conceput software-ul de bilete de la CFR. În calitate de inginer pentru asigurarea calității, nu sunt sigur că înțeleg algoritmul de distribuție a biletelor.

De exemplu, înțeleg că din motive de ergonomie socială biletele se dau de la mijlocul vagonului, începând cu locul 55, 56, 52, 51… Dar nu înțeleg de ce se dau începând cu ultimul vagon.

Să vă dau un exemplu: trenul inter-regio IR1866. Această garnitură are trei vagoane numerotate de la unu la trei, două de clasa a doua, la extremități, și unul de clasa întâi, la mijloc.

Astfel, mie mi s-ar fi părut logic ca primele bilete să se dea în primele vagoane, nu în ultimul. Și, mai mult, nu cred că este prea science-fiction ca, bazându-te pe datele electronice ale vânzărilor de bilete din ultimii ani, să construiești un estimator de trafic care să-ți permită să-ți ajustezi numărul vagoanelor, atât pentru a putea acomoda traficul de călători, cât și pentru a reduce uzura materialului rulant.

Ce-i drept, estimatoarele nu se folosesc în economie decât de vreo cincizeci, poate șaizeci de ani, deci o să mai curgă un pic de mori pe Siret, vorba românului, până să se implementeze una ca asta…

Oare de ce nu putem pune niște specialiști în sisteme să facă asta? Ce așteptăm?