Maybe

I’m feeling happy, I’m feeling sad, I’m losing that Which I never had.   I’m losing love, If love is what I’m feeling, I’m loving you, If you I’m losing.   I’m loving you, With a breathtaking emotion, I’m losing you, With rest

  Noi

Eu am sufletul din stele Tu ai sufletul din ape, Cum tăcerea ne apropie Mai sublim, ÅŸi mai aproape.   Cum se contopesc, iubito Stelele cu marea neagră, Åži cât te iubesc, iubito Åži-i frumos tot ce ne leagă.   Câte stele-s presărate Pe-ale mării largi oglinzi Åž

  Nu-Å£i cer

Nu-Å£i cer iertare ca-n trecut, Åži nu mă plâng de soarta mea, O meritam.   Nu-Å£i cer să îÅ£i aduci aminte Ce a fost. Nu are rost.   Nu îÅ£i mai cer să construim Palate de nisip. Nu-Å£i cer o noapte de iubire Åži nici măcar în amintire Să-Å£i trăies

  O iubire imposibilă

O iubire imposibilă, Parfumată ÅŸi-nstelată Simt cum mă ridică Înspre cer.   O iubire imposibilă Ce nu va fi nici mâine Åži nu a fost nici ieri.   O iubire imposibilă E un chip zâmbind În visul dulce.   O iubire imposibilă Să măi ia de pe pÄ

  ObiÅŸnuiam

ObiÅŸnuiam să te urăsc, ObiÅŸnuiam să te iubesc. E clar, îmi spun, te iubesc!   Eu nu-nÅ£eleg de ce suntem departe, Când te privesc, ÅŸi mă priveÅŸti, Åži-n semne mă doreÅŸti.   Eu nu-nÅ£eleg timiditatea ta, Căci ÅŸtii că n-am să te trădez vreodată.   O

  Ploaie în paradis

De multe zile plouă-n paradis C-un ÅŸir amar de patimi ÅŸi dureri, Un ÅŸir ce-nchide vechile plăceri, Åži bucurii, ÅŸi zâmbet de copil, Ce-n noaptea magică ÅŸi-a pierdut Åži ultimul refugiu-al inocenÅ£ei.   De zile multe nu am mai zâmbit La ploaia rece ce-mi cădea pe f

  Plouă

Pentru cine plouă toamna? Pentru cei ce au murit, Pentru cei ce, în tăcere, Sufletul ÅŸi-au prigonit.   A-nceput să pice frunza Peste tot ce-am aÅŸternut, Tot ce-n viaţă am avut. Pentru mine plouă toamna.   Plouă rece, negru-nchis Peste tot ce este scris, Peste tot c

  Printre randuri I

Doar Å£ie Anonimă nebună Nevăzută, dar iubită Această poemă îÅ£i închin!   Iubirea ce-o port pentru tine UneÅŸte în mine dulce-amărui Blestemul ce de o viaţă mă apasă. Este blestemul inimii hai-hui! Supărator, la nesfârÅŸit, Trudind din greu să fi

  Printre randuri II

Doar pentru tine Am deschis portalul imensei Nedreptăţi suferite Atunci, ca acum, iubito!   Te aÅŸtept, în orice zi, zâmbind Elogiindu-Å£i fiinÅ£a cea suavă!   Iubirea ce-o port se îneacă Umbrită de marea durere, Biciuit de marea chemare pe care Eros mi-o f

  ReflecÅ£ie

Mă-ntreb ce ce-n octombrie pică frunza, De ce-nfloreai în serile de mai, De ce cu spini împodobit-ai roze, Åži ce otravă ai sădit în crini.   Mă-ntreb de ce ai ochii atât de calzi, De ce-i atât de tandru glasul tău, Åži de ce doare nagraita ÅŸoaptă