Cimitirul

Răsare luna-n cimitir,

Amurg morbid în taină,

Iar în căruţă-n coviltir

Teama sporeşte haină.

 

Dar vino tu, ce ai murit,

Durerea să mi-o iei

Şi du-o-ncet spre alte zări,

Şi poţi să-mi ceri ce vrei.

 

În cimitir stam printre cruci

Şi sărutam ţărâna.

Am să mă-ntorc la ea-ntr-o zi,

Dar astăzi mi-e totuna.

 

Şi bate vântu-n lumânări

Lumina să mi-o stingă,

Şi dureroase amintiri

Inima-ncep s-o-mpungă.

 

E noapte, este frig şi-s morţi

Şi râncedă tăcere,

Şi ce urât este să mori,

Urâtă trecere!

 

Dar n-am murit, şi-s încă viu,

Şi inima îmi bate,

Dar ce-mi doresc atât de mult

E să-nviem clipele toate.

IP

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.