A fost un pic dubios, în sensul că eram singur, noaptea, cu maÈ™ina, pe marginea drumului, pe lângă sălbăticiuni de tot felul, sălbăticiuni pe care auzeam miÈ™unând în porumb. Dar a fost È™i miÈ™to, în sensul că am făcut un hangout live pe Google+ cu Mihai, eu în pustiu, el Ã
Piesa de teatru „Steaua fără nume” după Mihail Sebastian È™i interpretată de compania de teatru Viceversa am văzut-o în cadrul Festivalului NaÈ›ional de Teatru pentru Tineret Viceversa ediÈ›ia a III-a, 2011 (dar în afara concursului).
Copacul ăsta ciudat cu siguranță a chiulit de la fizică și, ca atare, n-a auzit de legile gravitației și echilibrului. Că altfel n-ar fi avut ramurile atât de ciudate, după părerea mea.
Cu inima-n dinți mă târăsc înspre cer Și mă ridic, totuși, prăbușit înspre rai, Printre dinți spumeg ruga să mai stai, Să nu mă lași niciodată să fiu stingher.
Privind imaginile, dintr-o dată m-am simțit umil, apăsat de povara imposibilelor realizări ale umanității. Pentru o specie de maimuțe, putem fi al naibii de creativi.
Din păcate n-am ce poze să vă arăt, că doar bate vântul cu putere. Și când spun putere, spun că eu la aproape 100 de kilograme (am mai slăbit, dar no) de-abia am reușit să trec strada. Și-apoi, este pericol de moarte pe aici, că riști să-ți cadă ceva în cap.
Click pe imagine pentru a vizita galeria corespunzătoare.
© 2007 - 2009 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design
