De azi, consumăm resursele copiilor

  • Ecologie: Amprenta ecologică a României intre 1961 și 2012

Pentru a avea un indicator comun tuturor formelor de producție sau consum ecologic (aer curat sau noxe auto), vom defini necesitatea de teren pentru fiecare cetățean al României (veți vedea imediat unde ajungem) astfel încât să vedem care este amprenta fiecăruia dintre noi în materie de ecologie:

Consum (necesar) Biocapacitate (regenerare)
Teren agricol 0.7 0.9
Pășuni 0.1 0.1
Păduri 0.3 11
Amprenta de carbon 15
Pește 0 0.1
Teren construit 0.1 0.1
Total 2.7 2.1

Ce înseamnă asta? Că avem la dispoziție, din punct de vedere ecologic, resursele de pe 2,1 hectare (împărțite precum în tabel), dar consumăm resursele de 2,7 hectare (la fel, împărțite precum în tabel). Adică putem produce mai puțin decât consumăm.

Practic, acum consumăm din aerul curat pe care copiii noștri nu îl vor mai avea. Consumăm din viața pe care copiii noștri nu o vor mai trăi.

Partea bună este că, spre deosebire de părinții noștri, consumăm cu mult mai responsabil, vizavi de ceea ce mediul natural al țării poate produce, apogeul din perioada de glorie a comunismului fiind mai mult decât dublu decât putea țara susține în mod ecologic, realizarea aceasta “măreață” fiind posibilă prin folosirea unor tehnologii învechite, improprii și ineficiente și, deși oamenii mureau de foame, țara consuma grozav de multe resurse. Ineficient, după cum spuneam, și total lipsit de etică ecologică față de generațiile viitoare, după cum se vede.

Dar să nu fim fataliști, ci să punem mâna să mai reducem din amprenta ecologică a fiecăruia (da, putem ajunge la 2.1 de-a dreptul confortabil) așa că vin în întâmpinarea Dumneavoastră cu niște idei:

  1. Cumpărați produse locale. Prefer să cumpăr lapte de Cluj, mai scump, decât de Suceava. La fel și la mezeluri sau alte produse alimentare.
  2. Folosiți transportul în comun, pe cât posibil. În Cluj, de exemplu, nu prea folosesc autoturismul, ci mai mult serviciile de transport în comun.
  3. Folosiți echipamente cu consum redus de energie: nu mi-am luat un microprocesor care să consume 125 de wați, ci doar 95, în casă folosim doar becuri ecologice, iar încălzirea este în comun.
  4. Nu aruncați hainele decât dacă nu mai pot fi purtate. Donați-le, dacă se poate.
  5. Încercați să nu aruncați mâncarea, ci să o donați, dacă nu vă mai trebuie.
  6. Încercați să nu mai folosiți veselă de unică folosință (pahare, farfurii, tacâmuri).
  7. Reciclați, pe cât posibil: baterii, hârtie, sticlă, metal, electrice, electronice.

Sunt, iată, câteva idei simple care, multiplicate de milioane de ori, vor face diferența între a le lăsa copiilor o pajiște verde sau doar niște vise fripte de caniculă în rotocoale groase de fum negru.

Date via Global Footprint Network

L.E. Unii au făcut o aplicație pentru UK, prin care poți cumpăra mâncarea pe care, altfel, restaurantele ar arunca-o la încheierea programului.

5 Comentarii

  1. ice4you 08 august 2016 la 19:34 - Raspunde

    “Partea bună este că, spre deosebire de părinții noștri, consumăm cu mult mai responsabil…”

    De aici incolo m’ai pierdut.

    • Robin Molnar 08 august 2016 la 19:36 - Raspunde

      Din punct de vedere ecologic, nu economic, firește.

      • ice4you 09 august 2016 la 13:53 - Raspunde

        Cateva intrebari pe scurt:

        1. Cat carburant perolier foloseau parintii tai in vremea comunismului si cat folosesti tu astazi?
        2. Cata energie electrica foloseau parinti tai in acea vreme si cata folosesti tu astazi?
        3. Cata mancare aruncau parinti tai atunci si cata se arunca astazi?
        4. Cate aparate electrocasnice aruncau in loc sa repare parintii tai atunci si cate arunci tu astazi?
        5. Cata incaltaminte/imbracaminte se arunca pe atunci si cata astazi, doar pentru ca … “nu se mai poarta” sau e de proasta calitate?
        6. Cata masa lemnoasa se taia/exploata atunci si cata se fura astazi?
        7. Cate impaduriri se faceau atunci si cate astazi?
        8 Cata suprafata agricola era exploatata atunci si cata azi?
        9. Cate chimicale se foloseau atunci in agricultura si zootehnie si cate astazi?
        10. Cate masini, in mare parte rable, circula astazi pe strazile de la noi si cate atunci?
        11. Cate pet’uri si alte ambalaje neperisabile gaseai peste tot atunci si cate azi?
        12. Cata reciclare se facea atunci si cata azi? Si acum imi aduc aminte de cozile de la sticle si borcane sau de faptul ca duceam la scoala obligatoriu maculatura.
        13. Cate habitate naturale au fost complet distruse in vremea aia si cate sunt distruse astazi zi de zi fara ca nimanui sa ii pese?
        14. Cum era exploatata delta de exemplu pe vremea aia si cum este acum?
        15. Cat de poluate erau apele mai ales din zonele montane si cat sunt astazi? Ai habar ca in peste 60% din apele de munte nu mai exista nici macar urma de pastrav datorita poluarii si captarilor abuzive?

        Daca imi raspunzi doar ca cateva din intrebarile de mai sus, nu stiu cum mai ramane cu faptul ca suntem mai responsabili ecologic ca atunci … ca pe mine unul pe aici pe undeva m’ai pierdut!

  2. Malin 08 august 2016 la 21:30 - Raspunde

    E un aspect pe care nici tu si nici altii nu-l iau in calcul si anume consumul raportat la volumul de teren exploatat cu adevarat.
    Resursele ne-ar ajunge daca in acelasi timp am si produce suficient incat sa compensam, insa cand politicile guvernelor incurajeaza lenea cine sa mai produca si mai ales cum sa nu faca risipa cei care nu stiu ce inseamna de fapt sa produci?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.