Parcă a fost ieri când lucrurile în Siria s-au tulburat brusc, iar Rusia și-a folosit dreptul de veto din Consiliul de Securitate al ONU, blocând orice intervenție militară împotriva regimului lui Bashar al Assad.

Trei ani mai târziu, un milion de sirieni au ajuns în Iordania, o țară cu opt (!) milioane de locuitori, un alt milion s-au refugiat primprejur, iar un milion sunt în drum spre Europa.

Trebuie să recunoaștem că politica Rusiei de a aprinde focuri în jurul UE funcționează de minune, pentru că Germania vede în discuție suspendarea acordului, deci a spațiului, Schengen. Destul de tare, dacă mă întrebați pe mine!

De fapt, Germania n-are nicio problemă cu imigranții, chiar ar avea nevoie de mai mulți, că are ce să le dea de lucru! Problema Germaniei constă în atitudinea partenerilor săi europeni vizavi de migrație, atitudine josnică și rușinoasă, ca să nu spun că este de-a dreptul fascistă.

Practic, ca să exemplific afirmația din titlu, refuzul Europei de a se implica în vecinătatea apropiată din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, a dus la înrăutățirea continuă a situației din regiune, care situație a degenerat într-atât încât a ajuns să genereze adevărate catastrofe umanitare.

Problema, de fapt, nu este de natura libertății de circulație în Europa, ci financiară, după cum îmi scrie un prieten:

Nu sunt încântat ca, din banii mei de impozit, din care oricum s-au furat doldora, să se mai întrețină și sute de mii de imigranți.

Acum, aș putea să fiu ridicol și să propun ca, în loc să finanțăm biserica, să finanțăm oamenii disperați, dar nu sunt, nici măcar cât să propun ca biserica să se implice în ameliorarea condițiilor imigranților, așa că tot guvernele rămân baza.

Pentru că, se vede, în continuare noi, europenii, suntem stupizi, nu cred că vom lua măsuri, în viitorul imediat, care să amelioreze situația oamenilor din țările mari exportatoare de oameni. Cum ar veni, pentru că noi nu vrem să ne implicăm în Siria, Irak, Africa Centrală sau Africa de Nord, în continuare valuri peste valuri peste valuri peste valuri de imigranți vor încerca să ajungă în Europa, și nenumărați oameni neajutorați vor muri pe drum, de boală sau din cauza externe.

Desigur, orice soluție implică niște cheltuieli, cheltuieli pe care nimeni nu vrea să le facă și, ca atare, situația vă continua să se degradeze, cum se întâmplă acum în Yemen, unde avem o criză alimentară severă.

De aceea și spun, că Europa s-ar fi implicat ca oamenii aceia să fie în siguranță la ei acasă, acum nu s-ar fi ajuns în această situație. Doar că Europa s-a comportat ca un puști râzgâiat care a preferat să numere bani, decât să se implice în mod real, acum foamea îi bate la ușă, îi intră în casă oe geamul de la etaj și, deja, vreo doi oropsiți s-au ascuns în beci și se hrănesc și ei cu ce pot.

Este vina noastră că n-am înțeles să ne implicăm, este vina noastră că alegem să nu ne implicăm, deci să facem pe proștii, și este vina noastră că și mai mulți oameni vor suferi din cauza neimplicării noastre.

UE a luat, recent, premiul Nobel pentru pace. În condițiile actuale, mi se pare că l-a luat pe nedrept.