Gazprom România

Arhi are multe defecte, de multe ori mă scoate din pepeni cu remarcile sale (ba că ardelenii sunt într-un fel, ba că pedeliștii etc), dar are două chestii. Prima, fix în ziua când m-am nimerit în Cluj, și aveam bagajele în toate părțile Clujului, mi-a oferit o felie de pâine cu pastă de jumări făcută de Adi Hădean. Nu-mi era neapărat foame, dar gestul mi s-a părut unul deosebit de omenos, că a împărțit bucata lui de pâine cu mine și, cumva, chestia asta va rămâne cu mine într-un mod plăcut.

A doua chestie, pe lângă cele câteva sute de chestii enervante, este aceea că nu este naiv și în niciun caz total rupt de istoria României. Se pot, deci, spune tot felul de chestii despre Arhi, dar nu se poate spune că nu e omenos sau că este naiv:

Gazprom reprezintă, cel puțin din punctul meu de vedere, hârca lividă, capul de mort al stăpânirii rusești din secolul trecut. În loc de armatele de mujici ale lui Stalin, acum imperialismul sovietic este împrăștiat, la masa negocierilor, de gulere scrobite, ce nu cunosc mirosul vodcii, ci doar a whiskyului fin. Nu mai ne sunt luate pieile de pe spinare cu cnutul, nagaika nu ne mai mângâie cu bilele de plumb, în schimb îl privim pe putin ca pe un zeu, datorită mirosului de mercaptan. [] Prin urmare, dacă vedeți o benzinărie Gazprom în drum, nu alimentați, mergeți mai departe, arătându-le degetul mijlociu și șoptindu-le duios:

Iab tvaiu mati!

Arhi

Mai bine rămân fără benzină decât să alimentez la Gazprom sau Lukoil. Jur. Mai bine iau de benzină furată de la cea mai jegoasă benzinărie din fundul curții, decât să trimit banii mei în Rusia, iar tata a rămas perplex când a vrut să alimenteze acolo și i-am spus că eu nu bag de acolo și că nici nu se pune problema să-mi bag cardul în POS-ul lor.

Nu puterea marilor sentimente face oamenii superiori, ci durata lor” spunea Nietsche, și cred că avea dreptate. Cumva, dezgustul meu, xenofobia mea vizavi de tot ce-i rusesc va dăinui veșnic, pentru că sunt un om informat, iar unele lucruri nu se uită și nu se iartă, nu câtă vreme nimeni nu și-a cerut iertare pentru grozăviile trecutului, nu cât vreme bestiile nu regretă actele lor de bestialitate.

Rusia? Niciodată! În acest moment nu mă mai interesează nici măcar tezaurul de la ei și, cu cât mai puțin avem de-a face cu ei, cu atât mai bine.

4 Comentarii

  1. Maniero 14 noiembrie 2013 la 12:30 - Raspunde

    Radical, foarte radical.
    Eu alimentez cu preponderenta de la Lukoil, am si card de puncte sau ce-o fi 🙂

    • Robin Molnar 14 noiembrie 2013 la 12:48 - Raspunde

      Da, radical. Nu văd cum s-ar putea altfel și, mai ales, de ce.

      • Maniero 14 noiembrie 2013 la 15:20 - Raspunde

        O sa iti raspund la intrebarea “de ce”, chiar daca realizez ca-i retorica: pentru ca traim in secolul XXI :).
        Poti binenteles sa boicotezi orice fel de produs, dar mi se pare aiurea s-o faci din motive nationaliste (ca sa nu zic xenofobe, desi chiar tu ai folosit cuvantul), mai ales ca ele au la baza evenimente petrecute cu zeci (sau chiar sute) de ani in urma.

        • Robin Molnar 15 noiembrie 2013 la 08:30 - Raspunde

          Nu sunt patriot, cel puțin nu în accepțiunea clasică. La fel cum noi suntem conduși tot de ăia, și rușii sunt conduși tot de ăia, ai lor, deci n-are rost să ne îmbătăm cu apă rece.

          Degeaba au trecut niște ani de la acele treburi, dacă ei acționează în aceeași manieră.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.