Da, știu că dacă citești decizia CCR îți vine să-ți iei câmpii. În practică, între CCR și infractorii care se vor eliberați condiționat avem cel puțin trei instituții: CSM, judecătorul și parchetul care, evident, vor funcționa ca o plasă de siguranță, întrucât justiția se face în nume propriu, nu al CCR-ului, nu al poporului.

Mai de grabă decât să vă panicați, trebuie să vă bucurați că România a ajuns la un nivel de democrație în care o astfel de luptă este posibilă. altfel spus, prin decizia recentă, CCR scoate SRI din anumite scheme care, altfel, era protejate de elefanții fostei Securității uitați prin birourile SRI, SIE și altele.

Gestul CCR este normal. În orice țară civilizată, sistemul de securitate este controla de justiție, iar mecanismele justiției, inclusiv pe cele în materie de interceptări, sunt independente de agențiile de securitate. La noi, până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Official, SRI și SIE vor fi în continuare deasupra legii, deasupra controlului legii.

Prin spargerea monopolului informațional, serviciile de securitate din România, multe, câte avem, pierd monopolul informațional, deci pierd controlul asupra informațiilor cu privire la infracțiuni și. ca atare, vor cădea în plasa justiției, când vor comite fapte de corupție.

Ca atare, acțiunea CCR este normală în orice democrație care încearcă să lase în urmă sistemul securist. Fără această adevărată revoluție juridică, am fi fost la fel de controlați de Securitate cum am fost și înainte de 1989, iar acțiunile Rusiei în spațiul Est-European ne obligă să ne întărim statul, să punem serviciile secrete sub controlul justiției și să construim un stat mai drept, cu mai multă dreptate.

Doar nu credeți că SRI nu știe tot despre ce s-a furat și ce s-a distrus prin incompetență. Ei bine, după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, corupților de la SRI le va veni scadența celor 26 de ani de tranziție. Și vor avea, ohoho, de plătit!

Cât privește formularea că unii s-ar putea să iasă din închisori, Cristi Dănileț, membru CSM, explică foarte pe înțelesul tuturor de ce este improbabil ca cineva să iasă din pușcărie pe baza deciziei CCR. Mai de grabă, și mai mulți, după cum spuneam, o să intre.

De asta zic, hai să nu intrăm în panică până nu-l vedem pe careva ieșind pe poarta închisorii.

P.S. Portița legală care a rămas deschisă este aceea a interceptărilor făcute de servicii străine, în colaborare cu serviciile de informații naționale.

P.P.S. Și dacă ies 10 mari hoți din închisoare, câtă vreme nu SRI câștigă lupta, noi vom fi în câștig.

P.P.P.S. Cristi Danileț în continuare punctează bine:

Tot auzim despre răspunderea magistraţilor pentru erori judiciare.

Dar să presupunem că, din cauza unor dispoziţii legale aprobate de Parlament dar declarate apoi neconstituţionale, se distrug nişte dosare şi se ajunge ca mari infractori care au furat mulţi bani ai poporului să scape nevinovaţi. În acest caz, oare cei vinovaţi de astfel de erori legislative nu ar trebui să răspundă cu bănuţi din buzunarul lor pentru paguba suferită de cetăţean şi nereparată??

Cred că e foarte uşor de demonstrat cu cifre că cetăţeanul român pierde mult mai mult din cauza erorilor legislativului (mă gândesc la legile neconstituţionale sau cele neconforme cu CEDO) şi executivului (mă gândesc, de ex, la legea cu taxa pe poluare sau la despăgubirile date de CEDO pentru deţinuţii care nu au condiţii umane), decât din cauza erorilor judiciare.
Poate că cineva va citi vreodată Recomandarea nr. (84) 15 a Comitetului Miniştrilor al CoE privind răspunderea publică.

Facebook

P.P.P.P.S. Cristi Danileț a actualizat articolul inițial cu următoarea informație relevantă și de bun simț:

Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată„. După mine, el se referă la anumite acte şi un anumit moment procesual: în cauzele aflate pe rol putem avea interceptări efectuate deja şi interceptări în curs de desfăşurare.

Ce înseamnă asta? Că dacă o probă a fost obținută legal pe o procedură veche și a fost luată în considerare (dealtfel, probele obținute ilegal nici nu sunt luat în considerare) la formularea unei decizii judecătorești, decizia judecătorească își păstrează legalitatea. Ceea ce este normal.

După cum spuneam, nimeni nu iese din pușcărie. Mai de grabă o să intre.