Aproximativ în fiecare an, aproximativ aceiași jurnaliști de la aproximativ aceleași publicați răs-rumegă și răspopesc aceeași minciună cu Canalul Siret – Bărăgan și lucrările de irigații.

Aproximativ toți miniștrii agriculturii s-au lăudat că au început să caute posibili investitori pentru acest canal cu o valoare de execuție de 2,6 miliarde de dolari.

Studiu de fezabilitate instant

Gratis. Canalul de 190 de kilometri și infrastructura aferentă ar costa cam 2,6 miliarde de euro, deci un lejer 110 miliarde de lei. Ținând cont că lucrarea s-ar face cam pentru 700,000 de hectare, rezultă că pentru irigarea unui hectar de Bărăgan prețul s-ar ridica cam la 3700 de euro per hectar. Adică aproximativ prețul unui hectar.

Practic, s-ar dubla valoarea terenului!

Cifrele seci, de caniculă!

Pe de altă parte, în cât timp și-ar recupera un posibil investitor investiția?

Ținând cont că anul 2011 a fost un an excepțional pentru agricultură – cu o valoare a producției agricole de 76 de miliarde de lei – și ținând cont că suprafața de interes are doar vreo 700,000 de hectare dintr-un total de 14,7 milioane de hectare, cam în cât timp cele 700,000 de hectare vor produce de măcar 11 miliarde de lei, cât să scoatem investiția?

Să presupunem, totuși, că investiția ar putea fi recuperată de creșterea productivității agricole în zece ani și că proiectul ar fi cumva viabil.

Apa pentru irigații costă 25 de lei mia de metri cubi. Cea mai ieftină apă, în Prahova, că acolo am găsit cifrele. Aceleași cifre spun că-n altă parte  ar fi vorba despre 110 lei mia de metri cubi. Într-o zi nu prea caniculară, un hectar de cultură evaporă cam 50 de metri cubi de apă, pe lângă consumul efectiv al culturii.

Este o chestiune de resurse

Râul Siret are un debit mediu de 220 de metri cubi pe secundă, adică puțin sub douăzeci de milioane de metri cubi pe zi. Ca atare, dacă am folosi toată apa din Siret, am putea acoperi pierderile naturale de pe puțin sub 400,000 de hectare din cele 700,000 ale proiectului. Nici vorbă, deci, să susținem culturile și pierderile naturale numai din această sursă, pentru că pierderile de pe celelalte 300,000 de hectare nu avem din ce le acoperi.

Deci, pentru a susține toate culturile de pe cele 700,000 de hectare și pierderile naturale de pe cele 300,000 de hectare descoperite, ne-ar mai trebui încă cel puțin un râu de talia Siretului și încă unul sau două râuri mari, precum Oltul sau Mureșul (depinde de cultură, fiindcă varza are nevoie de mai multă apă, de exemplu). Ca să le secăm de tot și să le folosim în agricultură, adică.

Este o chestiune de bani

Pentru că se evaporă cam 50 de metri cubi de apă pe zi, per hectar într-o lună se consumă cam 1,500 de metri cubi de apă. Poate nu pare mult o sumă între 37,5și 150 de lei pe hectar, pe lună, dar dacă spunem că prețul internațional la grâu este de peste 300 de dolari pe tonă, ne dăm seama că între 9% și 25% din valoarea de producție se pierde pentru apă, pe lângă celelalte costuri cu restul lucrărilor agricole.

Așa că trebuie să ne punem întrebarea:

– Presupunând că am reuși – cumva – să facem canalul Siret – Bărăgan, și presupunând că am găsi și surse de apă care să poată susține culturile, oare chiar ne-am permite să mâncăm atât de scump?

Concluzia mea?

Tot ce se poate spune despre acest proiect este apă de ploaie. Ironic, nu? Practic, pentru Bărăgan ne-ar trebui o sursă de apă de talia Dunării, care să aibă vara măcar 1000 de metri cubi pe secundă pe care să-i poată da pentru agricultură. De unde, totuși?, când spre finele verii debitul Dunării scade spre 2,500 de metri cubi pe secundă?

Morala?

Orice jurnalist care vorbește despre acest proiectul Siret – Bărăgan la modul „s-ar putea face” este un idiot botanist cumpărat politic și cu gura plină de rahat. Se aude acolo în fund și la Gândul.info?

Mai mult, orice politician care declară că Statul/ Ministerul Agriculturii caută investitori pentru canalul Siret – Bărăgan trebuie demis pe motiv de manipulare, minciună, indecență, prostire pe față a poporului.

Pe bune, ăștia cât de idioți ne cred?

P.S. Știți când se va face canalul? Când șmecherii vor avea tot pământul din Bărăgan și vor dori să obțină o mai bună producție agricolă. Atunci vor construi canalul din banii noștri pentru producția lor proprie, și ne vor prezenta înfăptuirea asta precum o mare realizare a lor…