Scriu întru condamnarea criminalilor latenți din jurul nostru care au umplut de ură toate locurile frecventabile din online-ul românesc. Ăia care se comportă ca niște violatori la rândul lor, care siluiesc virtual mamele respectivilor oameni și care le doresc moartea, castrarea sau, dacă s-ar prezenta în fața lor, un linșaj mic în stilul clasic Triplu K.

Dorin Lazăr

Textul meu, Sunteți niște monștri care nasc pui vii, în care mă folosesc de o hiperbolă morală pentru a atrage atenția asupra urii din societatea românească, a atras dezamăgitor de puține reacții, dar mă consolez cu gândul că, măcar, nu sunt singurul întreg la minte de pe acestea meleaguri ale internetului.

Cum Zoso remarcă, ONG-urile au ratat ocazia de a-și promova agenda, iar consecințele vor fi dureroase pentru victimele viitoarelor violuri.

Cum ar fi fost, de exemplu, dacă – discutând la cald despre subiect – ONG-urile ar fi cerut introducerea castrării chimice a violatorilor? În Moldova se face, deja. La noi nu. De ce? Considerăm, cumva, că este suficient de corectiv violul pe care cei șapte îl vor primi la închisoare?

Dar cât de barbari suntem?