Secretul căsniciei lungi şi fericite
Nu, nu ştiu care este. Ar fi ipocrit să vorbesc eu despre el, ţinând cont că-s holtei (şi uitasem că există acest cuvând în dicţionar, noroc cu Ion Creangă). Ideea e alta.
Nu, nu ştiu care este. Ar fi ipocrit să vorbesc eu despre el, ţinând cont că-s holtei (şi uitasem că există acest cuvând în dicţionar, noroc cu Ion Creangă). Ideea e alta.
Venisem de la muncă să îmi iau pantofii ca să merg la cursul de tango (evident, mi-i uitasem acasă, de două ori, azi). Urc de la parter la etajul întâi şi brusc de tot mă loveşte un damf de pui pane de m-a luat cu frisoane pe coloană şi era să leşin, nu altcev
Şi când spun artistic mă refer la un fil, orice film, care prin felul său de a transmite ceva să fie într- adevăr artistic. Adică să aibă un mesaj împachetat în ceva frumos şi mai puţin efecte speciale, împuşcături şi alte asemenea.
Nu mă înţelegeţi greşit, sunt total împotriva violenţei, în special împotriva celei căreia îi cad victimă femeile. Asta aşa, ca să nu fiu acuzat de chestii greşite. Totuşi, sunt şi excepţii. Am văzut aseară o fază de am crezut că leşin.
Pe internet termenul de epic fail se referă la un eşec atât de barbar încât se va povesti despre el multă vreme, că doar de aceea este epic. Şi, no, putem să ne mândrim cu cinematografia românească, în special cu filmul Dacii şi romanii (un film
Venind de la muncă, a trebuit, la un moment dat, să trec strada printr-un loc nesemaforizat unde era, odată, să mă calce un prost cu numărul CJ09GYZ. Ei, şi fiindcă era oră de vârf, se circula cam bară la bară. Eu vroiam să traversez, dar n-aveam cum, că nici RATUC-ul nu
Sau cum ciumegeala doare. La propriu. Mergeam voiniceşte spre muncă, aşa, de dimineaţă. Nu pot spune că era dis de dimineaţă, că aş minţi. Şi, no, nu mai aveam ţigări. Cum ningea, am calculat ruta minimă, că nu-mi place să merg prin ninsoare. De fapt urăsc asta, dar, ca d
Le-am pus aseară pe site, mă rog, era deja târziu în noapte, dar de somn, și de tăune ce pot fi câteodată, nu am dat bine click pe butonul de salvare și publicare a articolului, am închis fereastra și m-am pus să mă culc. Bleg, cum sunt doar foarte, foarte
V-am povestit cum săptămâna trecută un cuţu mic şi alb încerca să mă mănânce. Eh, ieri ne-am întâlnit din nou. De două ori. Ce mai, era un îngeraş de câine care părea să nici măcar nu poată lătra, darămite să muşte…
Maşina asta de poliţie militară mi-a amintit de maşinile de poliţie de când era mic, poate unii dintre voi le mai ţineţi minte, daciile acelea albe cu un girofar albastru şi o goarnă. Credeam că nu mai există aşa struţocămile şi iniţial am crezut că este una din asta
© 2007 - 2010 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design