Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Seamănă foarte bine cu fostul meu Barton, doar că-i mai slab 🙂
Dar ce fel de Barton ai avut?
2500+ care merge overclockat direct din multiplicator în 3200+ fără să-i dau volți în plus. Probabil ducea și mai mult dacă mă jucam la voltaje, dar, pe vremea când am făcut rost de el (acu’ vreo 5 ani), deja nu se mai simțeau 100 – 200 MHz în plus la cei 2200 pe care îi aveam după OC 🙂 Pe vremea aia deja apăruseră x64-rile (chiar și dual core?) și socket AM2 era pe vine, da’ mie nu mi-era deloc jenă cu al meu și nu mi-a fost nici până în primăvara asta, când mi-am luat laptopul, din motive de comoditate. Pe acel PC nu mai văzusem un blue screen de ani de zile și nici nu mai reinstalasem windowsul de mulți ani… Pe laptop, mi-a dat deja câteva BSOD-uri chiar recent, din motive de drivere, aparent…
Nu-i rău, dar din câte știu eu Barton-ul este pe socket, nu pe slot. Altfel, procesorul n-a avut un succes răsunător pentru că vendorii îl puneau pe plăci de bază de tot rahatul și destabilizând șandramaua, altfel fiind, după părerea mea, cel mai țeapăn microprocesor x86.
Poftim? 🙂 Cred că te-ai încurcat, maestre. Mai lasă răchia aia deoparte că o iei pă’ ulei =))
Uită-te la procesorul din imaginile de mai sus. Acel procesor este pe socket. Socket A ca să fiu mai precis. De asemenea, toate procesoarele Barton, din câte știu eu, au fost proiectate tot pentru socket A, la fel ca ăsta 🙂 Iote aici modelul de vârf (ăla overclockat din fabrică :P), ca să te convingi 😉
De asemenea, pe vremea când socket A începea să fie înlocuit de socket 754, iar Barton rămăseseră cele mai performante procesoare create special pentru socket A și chipsetul Nvidia Nforce 2, câțiva producători de plăci de bază (ABIT, DFI, Gigabyte – se agita încă și cu modestul chipset Via KT880 care era mic copil în comparație cu Nforce 2, MSI, Asus etc) se luptau să scoată o placă de bază cât mai capabilă să stăpânească aceste două bestii. Deși destul de temperamentală (a avut cel puțin 10 de revizii de BIOS), ABIT NF7-S v2.0 a fost declarată câștigătoare. Aceasta permitea, cu memorii corespunzătoare (Corsair XMS TWINX2048-3200C2, evident… Ce păcat că eu nu mi-am permis decât kitul de 2×512 MB și am fost obligat să mai țin încă un stick de 512 MB în paralel), atingerea unui FSB de peste 425 MHz prin overclock, iar multiplicatorul deblocat al unor serii de procesoare Barton era cireașa de pe tort, deoarece permitea scoaterea ultimului MHz din hardware-ul disponibil, desigur, după ce rezolvai problemele legate de coruperea datelor de pe unul din porturile SATA setând “EXT-P2P’s Discard Time” pe 1ms (deh, acel controller Silicon Image 3112a e de toată jena, deși aparent problema principală era cauzată de un bug în chipsetul NForce 2…), puneai o răcire mai bună pe Northbridge și băgai ultima versiune de BIOS…
Da, trebuie să las băutura, dar să nu uit unde o pun. =))
De pe vremea când “pastila” era la vedere şi “evenimentele nedorite” cu montarea cooler-ului în floare 🙂
Trist, tragic, scump… =))
Mda, am reușit să ciupesc nițel din muchia pastilei unui AMD Duron “Spitfire” (avea suportul din ceramică) la 750 MHz cu un cooler Thermaltake Volcano 12 da’ a supraviețuit 🙂 Era chiar groaznic mecanismul standard de prindere al coolerelor din vremurile alea. Prefer oricând un bolt through 😀