Oameni care sunt pe bune
Vizavi de regionalizare (deși nu este termen corect, că nu schimbă nimeni provinciile istorice), văd că iarăși s-a reactivat povestea aia cu banii care merg din provincie la București. Să ne gândim un pic.
Vizavi de regionalizare (deși nu este termen corect, că nu schimbă nimeni provinciile istorice), văd că iarăși s-a reactivat povestea aia cu banii care merg din provincie la București. Să ne gândim un pic.
Credeați că trece weekendul și eu n-am făcut nimic? Ba am făcut și chiar dacă n-am scris foarte mult, am lucrat tot la site, adăugând și niște fotografii din Timișoara, pe lângă cele din Câmpia Română.
Când am venit cu trenul de la București, întorcându-mă din Irlanda de Nord, am făcut niște fotografii din Câmpia Română. Aș dori să le împart cu voi, fiind destul de spectaculoase cromatic după reprocesare.
Am o frustrare mai ciudată. De la o vreme s-a umplut Clujul de lăzi frigorifice cu Alpin 57 Lux pe care sunt niște copiii ce au înghețată în mână dar, să vedeți cruzime, n-au mâncat-o. Nici n-au gustat-o, de fapt.
No, aseară m-a pufnit râsul când m-am trezit în postura de a trebui să descifrez ceva protejat cu mecanismul numit reCaptcha. Iată de ce:
Piesa de teatru „Steaua fără nume” după Mihail Sebastian și interpretată de compania de teatru Viceversa am văzut-o în cadrul Festivalului Național de Teatru pentru Tineret Viceversa ediția a III-a, 2011 (dar în afara concursului).
Să faci un material video de tip timelapse (cum e cel cu eclipsa totală din 15 Iunie văzută de la Cluj ) nu e deloc mare scăfârlie, dacă ai deja cadrele. Dacă nu le ai, trebuie să le faci folosind un aparat foto care știe să facă fotografii la intervale regulate.
Aseară eram complet lipsit de inspirație și nu știam ce să-mi fac de mâncare în acest weekend pentru felul întâi, că m-am plictisit de supe de pui, ciorbițe de tot felul și așa mai departe.
Azi dimineață pe la 9 m-a trezit o nenorocită (de țigancă) care defila prin fața blocului și cânta în gura mare, cât o țineau plămânii că-i săracă și plm. Păi să nu-i torn o găleată de apă’n cap? Ce dracu’, e mai bine să urli cât te țin plămânii în f
Din arhivele poliției şi ale tribunalului, din presa vremii şi din corespondența personală a unei femei, Heidrun Hannusch, autoarea cărții „Condamnarea la moarte a unei sinucigașe – Un caz juridic istoric”, a reconstituit povestea unei femei amenințate cu pedeaps
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design