Pui cu coriandru și ienibahar
Aproape că m-am scârbit de cât pui am mâncat în ultimii ani. Totuși, ca să nu mi se îmbrehăne, schimb mereu rețeta. Cum am făcut și azi-noapte târziu, după ce m-am trezit.
Și, ca să nu o lungim, trecem direct la rețeta de azi, pui marinat în coriandru și ienibahar, printre altele. Astfel, am decongelat pulpele (m-am culcat) și le-am curățat, după care (m-am trezit și) le-am marinat în următorul amestec de condimente: piper, vegeta fără prostii (!), pătrunjel, busuioc și boabe de coriandru, ienibahar și muștar. Pulpele astfel condimentate le-am lăsat la rece, peste noapte, în frigider.
Dimineața, după ce mi-am făcut tabieturile, am pus pulpele într-o tavă cu patru – cinci linguri de ulei și un pahar de apă, acoperind tava cu o folie de aluminiu și lăsând-o vreo o oră și jumătate la foc mic, ca să se pătrundă carnea, după care am dat folia jos, am mai întors pulpele și le-am dat la foc mare, neacoperite, ca să iasă pielea măcar un pic crocantă.
Astăzi, ca niciodată, am mâncat trei pulpe inferioare de pui la o singură masă. De mult n-am mai făcut asta. Deci vă jur că au ieșit imposibil de bune, nu așa. Plus că le-am servit cu piure de cartofi, cu lapte și unt.
No, chiar că a fost mai bun chiar și decât mâncarea de restaurant respectabil. Chiar vă recomand această rețetă atunci când vreți să vă impresionați prietenii.
Foarte offtopic, dar nu știu unde să postez linkul. După ce am citit un tweet preluat pe blogul ex-silentio.eu, am căutat pe net să văd dacă chiar există fițuici de vânzare. Luați de-aici:
http://clujnapoca.olx.ro/fituici-bacalaureat-2010-iid-96931847 – citiți și comentariile de sub anunț
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t564584-0.html – comentariul din 10.12.2009, ora 0:53 e bestial.
Nu m-am prins… :((
Unii vând fițuici gata făcute pentru că există oameni atât de retardați încât nu-și pot face singuri. Și ca să nu scriu un articol întreg pe tema asta și apoi să ți-l dau ca guest-post, am lăsat un comentariu off-topic despre care am spus chiar la început că e off-topic. No, acu’ îi limpede?
Acum da. Dar nu cred că nu-i duce mintea să le facă, sunt pur și simplu leneși.
Da’ e veche rău faza. Eu țin minte că se vindeau ca pâinea caldă după ce dădeai un examen în Poli… Eu am păstrat niște fițuici câțiva ani buni și apoi le-am făcut cadou unui coleg care mai avea încă restanță la animalu’ ăla… De fapt, am făcut la mai multe materii asta, deși am muncit ceva să le scriu 😛 Eu nu eram așa de fomist ca ăștia din linku’ tău, deși aveam bani puțini…
Nu mi-aș fi imaginat niciodată că poți copia la examene folosind fițuici făcute de alții, de-aia am rămas șocată că sunt unii care vor să vândă și care chiar au cui să le vândă.
La examen copiezi de unde apuci, ce apuci… Desigur, eu n-am de unde să știu. =))
Where there’s a will, there’s a way 🙂
Adică ai copiat la examen? Nu pot să cred. Ce a ajuns, domnule, educația în țara asta dacă până și
tocilariiăia care învață copiază la examen… =))Eh, hai să nu intrăm în detalii, că iese d’un aticol 😛
Oh, dar chiar te rog! =))
Vedem, negociem… 😛
😀 Negociem.
M-a luat foamea vorbima mai tarziu Robin!
No, poftă bună. =))
Pai cand intru la tine ma ia foamea:))
Ca să vezi coincidență. Și pe mine. =))
Pai daca ma tin de blogul tau destul de des..e bine ca mai uit a manac:))…si de foame!
=)) Deci îs bun la buzunar. Tare!
Pofta buna!
Eu am fost deja impresionat de enibahar! Nu cu pui, cu scroafă! Scroafă la grătar cu ceva coceni moldoveneşti (acu’ dracu’ mai ştie, că suntem pe ‘fâşie’ :)) )
Am văzut poza, încercam doar să-ți fac poftă! 😀