Întâlnindu-l pe Titus și povestind un pic și cu Lorand, mi-am dat seama că nu e OK să aștept să vină companiile de PR la mine, să-mi propună chestii de făcut împreună pe net. Așa că mi-am tras o pagină de laudă prezentare.
Dacă ar fi să fi fost artist, ce disciplină ți-ar fi plăcut să urmezi? Poezie? Pian? Beletristică? Dans? Vioară? Teatru?
Cred că într-o măsură semnificativă, bunăstarea fizică depinde și de bunăstarea emoțională. Și invers, cred că oamenii deprimanți sunt mai înclinați spre boală decât optimiștii.
Asta este, concediul de vară pe 2011 s-a terminat. Și a fost un concediu frumos, reușit și incitant, presărat cu tot felul de glume, glumițe, descoperiri, lucruri și locuri inedite și oameni deosebiți.
Cred că este un compliment personal ca un fost angajator să mă sune și să mă roage să le recomand spre angajare un om la fel de serios ca și mine.
O jumătate de zi, ceva fonduri, ceva timp și disponibilitatea de a fi udați de un pic de ploaie și un pic de organizare au făcut să ajungem în Țara Hațegului, în versiunea noastră din Redescoperă România, varianta underground (și nesponsorizată de Petrom).
Ah, dar ce bine este să fii în concediu, să poți dormi liniștit lunea de la 17 la 20, oioioi…
Senzația de a te lăsa complet purtat de o sfoară este foarte nenaturală. De aceea, prima tură pe tiroliană este și cea mai grea.
Văzând că vreau să beau și al doilea ness dublu cu lapte, ca de obicei, cocodiluța mea mi-a zis una faină de tot:
Mă întrebau unii acum ceva vreme: – Unde lucrezi? Și le-am spus, că doar nu-s maimuță recent coborâtă din baobab. Numai că unul dintre oameni a început să mă ia la mișto din motive misterioase.
© 2007 - 2011 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design
