Peștele o privea năucit și furibund Și nu știa cum să reacționeze Căci fata lui avuse un client, Însă clientul îi plătise cu mărunt.
Gâsculița se luă c-un broscoi Ce-i drept, era un gras – chel mai de soi – Care se-oferi să-i fie tinerei soțoi Deși, se știe ce-i frumos, broscoiul era râios.
Într-o zi un pui de țestoasă de acvariu se mira Foarte tare privind la procesul verbal În care-i era trecută contravenția de animal, Fiindcă gonise pe autostrada Transilvania.
Într-o zi un înfometat pui de crocodil Intrase-n grota ursului căci, vai, Ursul dormea dus în plină vară Iar crocodilulțul mâncase doar apă chioară.
Mă uit la știri și mă apucă o emoțională constipație Când văd cum păduri și pășuni ard cu foc dogoritor, Și parcă de-o eternă ducă mi se face spornic dor, Căci mistreții grătargii au dat iarăși foc la rezervație.
Mă privea implorator cu ochi placizi Și ar fi vrut de la mine să-i mai dau Ceva din ceea ce să-i mai dau nu vreau. Pesemne i-o fi plăcut salata cu omizi.
Lumea asta toată e un tren absurd Ce merge din nicio gară în nicio gară, Este, cum s-ar spune pe scurt, Aiurită din cale-afară.
M-a cuprins, odată, o gripă fenomenală Iar tu mi-ai dat o țâță cu miere florală. Și ca un fraier, mai apoi, am răcit aspru, de soi, Iar tu mi-ai dat un ceai de buze calde și moi…
© 2007 - 2012 - Robin Molnar
Designed and Developed by Skat Design